Între un sfert şi o treime din PIB-ul grecesc provine din turism, o altă contribuţie importantă având ceea ce l-a făcut celebru pe Aristotelis Sokratis Onassis, transportul naval.
Cu toate astea, grecii se poartă cu mușterii români de parcă ar dori să mai dea o dată faliment ca stat, acum nemuşamalizat, nu ca data trecută, când au fost sacrificate CDS-urile ca instrument numai să nu se recunoască faptul că e falit statul elen.
E drept că și autoritățile de la noi fac în așa fel încât nu să le interzică pe față românilor să mai plece din ţară, ci să nu fie bine primiţi oriunde s-ar duce.
În fine, în ceea ce-i privește pe români, cam știm cât de greu înțeleg relațiile de piață și manifestă entuziasm când trebuie să le abandoneze și dublează repede numărul polițiștilor de pe litoral, ca să le sperie clienții antreprenorilor. Da, dar grecii păreau ceva mai bine orientați în planul afacerilor, dădeau impresia că știu zicala cu clientul nostru stăpânul nostru, spre deosebire de cei ce pun botniță capitalismului în România.
Din păcate, după cum acționează clasele politice din ambele țări, par că își doresc să demoleze economiile statelor și apoi să le vândă la kilogram, precum fierul vechi.
Hai s-o mai spun o dată, ani întregi, antreprenorii greci şi-au construit un portofoliul de clienţi în strânsă legătură cu companii româneşti, un portofoliu care a tot crescut an de an, fiindcă aceştia au fost mulţumiţi de raportul calitate-preţ. Acum intervine distanţarea socială, impusă şi nu consimţită, ceea ce se vede mai ales în procesul de livrare a bunurilor şi serviciilor.
Apelarea la mijloacele online pentru mărfuri reduce cât de cât efectele distanţării, dar, din păcate, în domeniul serviciilor nu se poate proceda la fel. Privită din alt unghi chestiunea, la nivel client - prestator apăruse o relaţie de încredere care e acum zdruncinată de intervenţia statelor şi, la fel ca-n relaţia cu investitorii, va fi dificil de reînfiripat odată stricată.
Ceea ce se poate menţiona sau recunoaşte la sfârşitul acestui text, şi care poate avea sau nu legătură directă cu el, este incapacitatea guvernelor de a lua decizii ce pot fi justificate prin creşteri de productivitate.