Reprezentanții societății civile, dar și politicienii din opoziție au luat deja cu asalt stațiile de carburant deținute de companiile austriece, protestând față de umilința la care România a fost supusă prin atitudinea Austriei la votul din 8 decembrie. Există însă și voci importante ale politicienilor de la putere care cer, de asemenea, boicot în legătură cu băncile și alte afaceri ale Vienei. Una dintre acestea este a europarlamentarului PNL Rareș Bogdan. Chemările la „luptă” se lovesc însă dur de o realitate mai puțin cunoscută, anume aceea că politicieni de vârf au, într-un fel sau altul, legături cu aceste afaceri austriece. Foști prim-miniștri, un vicepremier, miniștri încă în funcție sau foști membri ai Executivului au rude care au lucrat sau încă lucrează pentru OMV Petrom sau care fac business-uri cu această companie. De asemenea, foarte mulți miniștri și parlamentari își țin economiile în bănci austriece sau au credite luate de la bănci austriece.
Soțul Vioricăi Dăncilă, Cristinel Dăncilă, a încasat, potrivit ultimei declarații de avere pe care fostul premier a completat-o, în 2019, în calitate de prim-ministru al Guvernului României, un salariu de la OMV Pitești de 325.949 de lei pe an.
Cristinel Dăncilă a ocupat timp de 12 ani poziţia de director în divizia Exploatare şi Producţie din OMV Petrom – sucursala Argeş. El a supervizat operaţiunile de extracţie a produselor petroliere ale OMV Petrom în judeţele Argeş, Dolj, Olt, Gorj şi Teleorman. A părăsit această poziție în cursul anului 2020, când a ocupat, prin concurs, o poziție de consilier în cadrul companiei de stat Transgaz SA Mediaș.
De altfel, însăși Viorica Dăncilă, care este absolventă a Institutului de Petrol și Gaze din Ploiești, a lucrat la OMV-Petrom Videle, până în anul 2009, ca inginer în cadrul Serviciului de Monitorizare Producție Țiței și Gaze.
Mihai Răzvan Ungureanu a avut chiar și o plângere penală din cauza asta
Grupul de Investigaţii Politice (GIP) a sesizat Parchetul General, în anul 2012, în legătură cu conflictul de interese în care s-a aflat fostul director SIE Mihai Răzvan Ungureanu, ulterior premier pentru o lună și jumătate, a cărui familie a primit 170.000 de euro în 2009 şi 2010 de la firma austriacă OMV AG.
Potrivit declaraţiilor de avere din 2010 și 2011 ale lui Mihai Răzvan Ungureanu, în perioada în care a fost director al SIE, principala sursă de venit a familiei sale a fost firma austriacă OMV AG. Daniela Ungureanu, soţia lui Mihai Răzvan Ungureanu, a primit, în 2009 şi în 2010, în baza unui contract de „servicii de consultanţă medicală” suma totală de 711.866 de lei, adică 170.000 de euro, de la firma austriacă. „Firma austriacă OMV AG face parte din zona de interes a SIE deoarece este proprietara Petrom, fiind una dintre firmele străine cu cele mai importante interese în România, cu rol strategic în domeniul energiei. (…) În noiembrie 2006, de pildă, preşedintele Traian Băsescu declara că a cerut Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) să analizeze acţionariatul OMV, deoarece «avem riscul de a nu şti, de fapt, cine este acţionarul majoritar al OMV Petrom». Preşedintele Băsescu se declara îngrijorat de faptul că compania rusă Gazprom «cumpără masiv acţiuni OMV». La un an de la aceste declaraţii, preşedintele Traian Băsescu l-a numit în funcţia de director al SIE pe Mihai Răzvan Ungureanu. Ulterior, soţia directorului SIE a început să primească sume foarte mari de bani de la o companie care face obiectul activităţii instituţiei conduse de soţul ei. Acest fapt poate crea probleme care ţin de securitatea naţională”, scria GIP la momentul respectiv.
Soția lui Dan Barna, șef de departament la OMV
Fost președinte al USR și ex-vicepremier în cadrul Guvernului Cîțu, deputatul Dan Barna are și el legături directe cu austriecii de la OMV. Soția politicianului, Olguța Totolici, lucrează de 13 ani și 4 luni, potrivit CV-ului publicat pe rețeaua profesională LinkeDin, la OMV-Petrom. În prezent, partenera de viață a lui Dan Barna ocupă, în cadrul companiei, poziția de șef al Departamentului de Protecție a Datelor.
Din declarația de avere la zi, pe care Dan Barna a completat-o, în calitate de deputat, la data de 14 iunie 2022, rezultă că Olguța Totolici realiza, exact în perioada în care soțul ocupa funcția de vicepremier, un salariu anual de la OMV Petrom în cuantum de 324.496 de lei.
Vedeta „topului”, Virgil Popescu
Un alt politician important, mai ales în domeniul energiei, care are legături cu austriecii de la OMV este nimeni altul decât ministrul Energiei, Virgil Daniel Popescu. Acesta a deținut, până în 2020, acțiuni la OMV Petrom, lucru care rezultă chiar din declarațiile sale de avere și de interese. El a înstrăinat aceste acțiuni, conform declarației de avere din 29 decembrie 2020, încasând 11.174,68 de lei. Dar aceasta nu este singura legătură cu OMV a acestui ministru. Virgil Popescu și soția sa, Laura Negulescu, au înființat, în 2007, compania SC Lavist SRL, care administrează mai multe benzinării în Mehedinți, care comercializează carburanți OMV Petrom. Numai dividendele încasate de soție, în ultimul an fiscal, conform ultimei declarații de avere, s-au ridicat la 133.200 de lei.
Virgil Popescu și-a cesionat pachetul de acțiuni la această companie în data de 21 noiembrie 2019, la scurt timp după ce a devenit ministru în Guvernul Orban, acțiuni care au ajuns la un anume Marian Goșa, trezorier al PNL Mehedinți.
Cristina, fiica lui Virgil Popescu, s-a căsătorit civil, la Viena, cu un cetățean austriac, iar un an mai târziu a făcut cununia religioasă în România.
Consiliul de Supraveghere, un ex-ministru și un fost secretar de stat
Studiind board-ul OMV Petrom, „Jurnalul” a luat la mână componența Consiliului de supraveghere al Companiei. Aici, am regăsit cel puțin două nume interesante. Primul este al lui Niculae Havrileț, numit începând cu 3 martie 2020. Acesta a fost, din iunie 2012 până în octombrie 2017, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Apoi, din februarie 2018 până în noiembrie 2019, a fost consilier personal al ministrului Energiei pentru Strategia Națională de Energie. Iar între decembrie 2019 și septembrie 2021, Niculae Havrileț a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, sub omniprezentul Virgil Popescu.
Al doilea nume interesant este al lui Răzvan-Eugen Nicolescu, ex-președinte și vicepreședinte al consiliului de administrație al Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) între anii 2010-2016, precum și ministrul Energiei în anul 2014.
Banca austriacă, chiriile încasate de Klaus Iohannis și „nășirea” consulului onorific de la Sibiu
Din 2012 până în 2017, familia președintelui României, Klaus Iohannis, a câștigat o adevărată avere din închirierea unui spațiu comercial aflat la parterul vilei din strada Nicolae Bălcescu, din Sibiu, către banca austriacă Raiffeisen Bank. Este vorba despre vila pe care familia Iohannis a pierdut-o definitiv, în instanță, la 22 februarie 2016, prin decizie a magistraților Curții de Apel Pitești.
Tot în 2017, Raiffeisen a renunțat la acest spațiu, potrivit informațiilor publicate în presa locală.
O altă informație interesantă este aceea că actualul consul onorific al Austriei la Sibiu este finul președintelui României, Klaus Iohannis. Andreas Huber, numit consul onorific al Austriei în anul 2011, nu este austriac, ci sas din comuna Cristian, județul Sibiu, emigrat în anii ’80 în Germania și revenit cu afaceri în România după anul 1990. El este și membru al Forumului Democratic al Germanilor din România (FDGR), la fel ca și celălalt fin de cununie al lui Iohannis, domnul Jürgen Porr, lăsat de către fostul primar sibian ca șef al respectivei organizații etnice, după ce el a devenit membru al PNL, în anul 2013.
Conturi, depozite, datorii și alte „spețe”
Premierul Nicolae Ciucă deține, conform declarației de avere, un cont bancar, deschis în anul 2021, la Raiffeisen Bank, în care are economisită suma de 121.711 lei.
Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, are, conform declarației de avere, două conturi bancare la Raiffeisen Bank. Unul în lei, în care are suma de 40.456 de lei, iar celălalt în euro, în care a economisit 2.226 de euro. Ambele conturi curente au fost deschise în anul 2016.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, are, potrivit ultimei declarații de avere, două conturi și trei depozite bancare la Raiffeisen Bank, toate deschise în 2017, în care economisește 417.000 de lei, 352.800 de euro și 15.600 de dolari.
Daniel Cadariu, ministru al Antreprenoriatului și Turismului, deține, conform declarației de avere la zi, trei conturi bancare, toate deschise la Raiffeisen Bank, în perioada 2017-2018-2019, în care a depus 3.046 de lei, 85.000 de euro și 40.000 de dolari.
Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, menționează, în ultima declarație de avere, că are deschise pe numele său trei conturi bancare la Raiffeisen Bank, în care a depus 6.441,14 lei.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, precizează, la rândul său, în declarația de avere curentă, că deține un cont curent, cu 7.900 de lei, deschis la Raiffeisen Bank.
Liderul USR, Cătălin Drulă, declară că deține la OMV Petrom 5.500 de acțiuni, evaluate la 2.519 lei.
Actualul președinte interimar al Senatului, Alina Gorghiu, precizează, de asemenea, în ultima declarație de avere depusă, că are deschise la Raiffeisen Bank trei conturi curente, în care deține 409.263,49 de lei și 31.250,95 de euro. De asemenea, Alina Gorghiu are deschise trei conturi curente și la Unicredit Bank, în care are economii de 738 de euro și 741 de dolari.
Afacerea fotovoltaicelor de pe terenurile Complexului Energetic Oltenia
OMV Petrom a anunțat, în luna octombrie a acestui an, că va construi, în parteneriat cu Complexul Energetic Oltenia, patru parcuri fotovoltaice, cu o putere totală de aproximativ 450 MW. Aceste parcuri fotovoltaice vor fi construite la Ișalnița, Tismana, Roșia și Rovinari, pe amplasamente ale unor foste exploatări miniere operate de CE Oltenia, iar conform estimărilor curente, vor furniza energie electrică sistemului energetic național începând cu 2024.
Proiectul, evaluat la 400 de milioane de euro, va fi dezvoltat prin intermediul a patru entități juridice separate, într-o structură de participație de 50% - 50%, în care statul român, prin CE Oltenia vine cu terenurile, iar OMV Petrom - cu 30 la sută din bani. Restul de 70 la sută din bani sunt aduși prin Fondul de Modernizare, cu avizul Ministerului Energiei, condus de Virgil Popescu. Asta, în condițiile în care CE Oltenia are ca acționari Ministerul Energiei, cu 77%, și Fondul Proprietatea, cu 21,5%. Întrebarea firească este de ce CE Oltenia nu a ales să dezvolte aceste proiecte cu o companie românească, aflată pe profit, respectiv cu Hidroelectrica, aceasta din urmă având are, la rândul ei, în derulare niște proiecte pentru dezvoltarea unor parcuri de fotovoltaice.
Un posibil răspuns la această întrebare poate fi că în board-ul CEO, în poziția de membru al Directoratului, se află Lăcrămioara Deaconu Pințea, iar soțul acesteia, Viorel Pințea, ocupă o funcție importantă în conducerea OMV Petrom, fapt care a generat unele semne de întrebare cu privire la selecție și la strategia de creștere a afacerii. Conform CV-ului Lăcrămioarei Pințea, aceasta a lucrat, din 2001, la OMV Petrom.