Bolojan a spus, într-o conferință de presă, că țintele stabilite de Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană sunt de aproximativ 6,2% ținta de deficit și Guvernul își propune să reducă inflația la finalul anului la 4%.
„Săptămâna viitoare vom finaliza discuțiile pe buget, iar trimiterea la Parlament, în vederea adoptării, ne propunem să fie la sfârșitul celei de-a treia săptămâni din această lună, undeva în jurul datei de 20 februarie”, spune premierul.
Potrivit acestuia, principalele provocări ale bugetului țin de încadrarea în deficit, de absorția de fonduri europene.
„Așa cum știți, anul acesta va fi un an de vârf al fondurilor europene, pentru că se închide programul PNRR, unde avem de absorbit peste 10 miliarde de euro până în luna august. Acestea vor fi obiectivele: să ne încadrăm în buget și să asigurăm absorția de fonduri europene. Pentru a avea investiții importante și anul acesta, care se traduc în kilometri de autostradă ar trebui să se finalizeze autostrada care duce spre Moldova până la Pașcani și, de asemenea, în spitale terminate, în investiții în localitățile din România”; spune Bolojan.
Premierul a declarat că, în paralel cu pregătirea bugetului, se lucrează la pachetul pe reforma administrației, „un pachet din păcate amânat”. Potrivit lui Bolojan, acest proiect a intrat în circuitul de avizare guvernamental și ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare.
De asemenea, potrivit premierului, în bază a consultării dintre Ministerul Dezvoltării și cel al Justiției, recomandarea Ministerului Justiției este să angajăm răspunderea Guvernului pentru adoptarea acestui pachet.
„Așa cum știți, el are un rol foarte important pentru că va reduce baza de cheltuieli a statului în așa fel în anii următori să avem un stat mai eficient, dar mai ales va schimba paradigma din administrație, creând condiții pentru a avea o administrație în serviciul cetățeanului și îmbunătățirea calității serviciilor pentru toți cetățenii prin administrația locală. Acest pachet va fi completat de proiectul privind interdicția cumulului cu salariul. Și acesta ar urma să fie adoptat în ședința de guvern de săptămâna viitoare”, a mai spus Ilie Bolojan.
Premierul a votbit și de cel de-al doilea pachet, cel de relansare economică. Acest pachet va fi prezentat joi într-o primă lectură în ședința de guvern, iar după ședință va fi prezentat de ministrul Alexandru Nazare. Apoi, acesta va fi pus în transparență decizională, iar vineri va avea loc Consiliul Tripartit, în care va fi prezentat partenerilor sociali.
„Acest pachet conține soluții de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje, de exemplu, scheme de sprijin pentru investițiile mari, pentru zonele în care avem deficite comerciale, pentru zonele în care ne putem stimula exporturile și scheme de garanții, de exemplu prin Banca de Investiții și Dezvoltare”, a conchis Ilie Bolojan.
Bolojan, avertisment pentru CCR: Probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare
Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că va informa joi, 5 februarie, Curtea Constituțională cu privire la consecințele amânării unei decizii legate de pensiile magistraților, avertizând că, în lipsa unei hotărâri, „probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare”.
Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, unde șeful Guvernului a subliniat că unul dintre jaloanele aferente absorbției fondurilor europene vizează pensiile magistraților.
Potrivit premierului, pe acest capitol România înregistrează „o reținere de aproape 230 de milioane de euro”.
Bolojan a invocat discuțiile purtate săptămâna trecută cu Comisia Europeană, care ar considera că jalonul nu este îndeplinit în forma actuală. În acest context, premierul spune că va transmite CCR impactul direct al întârzierilor, pe fondul unei serii de amânări succesive.
„Din discuțiile cu Comisia Europeană de săptămâna trecută, Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit. Mâine voi informa CCR asupra consecințelor amânării unor decizii. Au fost amânări în cascadă. Dacă nu se va lua o decizie, probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Pentru noi e important să închidem toate aspectele”, a declarat premierul.
Miza, a punctat Bolojan, este deblocarea finanțărilor europene condiționate de îndeplinirea jaloanelor asumate, iar o decizie întârziată ar putea prelungi sau chiar compromite accesul la suma reținută.
Bolojan îi răspunde lui Kelemen, în discuția despre impozite
Premierul Ilie Bolojan îi răspunde lui Kelemen Hunor: „Primăriile pot crește impozitele, dar nu pot să le scadă. Vom analiza o corecție legislativă”.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că legislația actuală permite primăriilor să crească impozitele pe proprietate peste nivelul minim, dar nu le permite să le scadă. El a anunțat că va analiza posibilitatea unei corecții legislative pentru ca primăriile să poată reduce taxele la nivelul minim, dacă doresc.
Referitor la propunerea UDMR de a reduce impozitele pe proprietate cu 50%, premierul Ilie Bolojan a spus: „Am văzut această propunere în spațiu public făcută de domnul Kelemen Hunor și am discutat cu dânsul în cursul zilei de astăzi. Răspunsul nu poate fi dat foarte simplu, pentru că problema impozitelor pe proprietate este una destul de complexă și are o paletă largă de aplicare”.
Bolojan a explicat că Guvernul a stabilit un nivel minim pentru impozitarea mașinilor. „Unele primării, având în vedere nivelul de impozitare anterior sau stabilind o creștere mai mare, au ajuns în situația în care nivelul stabilit este mai mare decât cel minim stabilit prin lege de Guvern”, a spus premierul.
„Datorită discuțiilor care au apărut în spațiu public, unele primării doresc să reducă nivelul actual al impozitelor, pe mașini, de exemplu, la nivelul minim stabilit de lege. Legislația actuală nu le permite să facă acest lucru. Deci le-a permis să crească mai mult decât nivelul minim, dar nu le permite să scadă”, a explicat Bolojan.
„Consider că este un atribut al administrației locale, ca peste plafonul minim care este stabilit prin lege, funcție de politicile locale pe care le pot stabili, să pot să și crești, dar să pot să și scazi", a declarat premierul.
"Putem să analizăm în ce măsură putem aduce această corecție prin legislație, ca acolo unde avem aceste situații, în care nivelul stabilit este peste cel minim, primările să poată să revină, dacă doresc. Ar trebui să facem asta într-un termen cât mai scurt, înainte de aprobarea bugetului”, a adăugat Bolojan.
Premierul a precizat că anul acesta a fost deosebit din punct de vedere al impozitelor, pentru că ele au fost adoptate foarte târziu, datorită contestării la Curtea Constituțională. „Nu a fost timp de explicații, de clarificări. Unele primării comunicau date eronate, pentru că nu erau actualizate toate bazele de date și au fost nevoie de două, trei săptămâni, până lucrurile s-au stabilizat”, a spus el.
Referitor la facilitățile pentru persoanele cu handicap, Bolojan a explicat: „Până acum aveam multe excepții la impozitarea proprietăților. Una din aceste excepții era scutirea de impozite atât pe proprietăți imobile cât și pe mașini a persoanelor cu dizabilități”.
„Am constatat că, având în vedere că avem 957.000 de cetățeni care au certificate în sensul acesta, practic 10% din fondul de imobile pe care îl avem, nu era impozitat. De asemenea, o cotă importantă de mașini, din cele 11,5 milioane, era un număr apropiat de acest procent. Ca urmare, în baza discuțiilor la nivel guvernamental și în coaliție, am luat această decizie să eliminăm aceste excepții”, a declarat premierul.
„Aceste venituri sunt contribuția fiecărui proprietar de casă, proprietar de mașină, la bugetul autorității locale, la ceea ce face primăria respectivă pentru a asigura condiții de locuire”, a adăugat Bolojan.
Premierul a spus că poate analiza posibilitatea de a suplimenta competențele autorităților locale pentru a face anumite reduceri suplimentare. „Dar ce trebuie să înțelegem este că toate reducerile, toate excepțiile pe care le facem, înseamnă în termen real mai puțin bani la autorități și cineva, de undeva, trebuie să compenseze aceste resurse", a avertizat el.
„Am discutat că facem o analiză, vedem care este un astfel de impact și vom lua o decizie, dar nu putem lungi foarte mult acest lucru. Atunci când iei o decizie bine gândită, trebuie pe cât posibil să eviți să faci corecții imediate după ce ai luat decizia", a conchis Bolojan.
Bolojan, despre raportul Congresului SUA: Nu este un raport despre România
Premierul Ilie Bolojan, fost președinte interimar al României, a spus, miercuri, că este „total de acord” cu comentariul președintelui în funcție, Nicușor Dan, în privința raportului Congresului SUA, respectiv că nu este un raport despre România, ci unul despre libertatea de exprimare.
Ilie Bolojan a fost întrebat despre Raportul preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din SUA, care respinge existența dovezilor privind ingerințele rusești în alegerile prezențiale din România din 2024.
„În afară de ceea ce a răspuns domnul președinte (Nicușor Dan - n.r.), lucruri pe care sunt într-un total acord, nu am ce să comentez suplimentar. La modul deschis, nu este un raport despre România, este un raport despre libertatea de exprimare, în care este menționată și România. Înțelegem și respectăm preocuparea comisiilor din Congresul Statei Unite în privința libertăților de exprimare. Și noi, ca țară, respectăm această valoare fundamentală și nu avem disensiuni din acest punct de vedere. Aici e vorba de prevedeni legate de un raport. Există și alte raporte ale TikTok-ului, dar deciziile care au fost luate la vremea respectivă, așa cum știți, au fost decizii luate de către Curtea Constituțională cu respectarea prevedenilor legale în materie de derulare a alegerilor”, a spus premierul.
Comisia juridică din Camera Reprezentanților a SUA, condusă de republicanul Jim Jordan, un apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, a publicat marți seară un raport de 160 de pagini în care acuză Comisia Europeană că a interferat în alegerile prezidențiale anulate din România și că cenzurează dreptul fundamental la libera exprimare.
Iată ce arată raportul cu referire directă la România:
„De la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a făcut presiuni pe platforme pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile europene din iunie 2024.
Documentele nepublice prezentate Comitetului în urma unei citații demonstrează modul în care Comisia Europeană a făcut presiuni în mod regulat asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste.