În timpul dezbaterii privind noile reguli fiscale ale UE, Uniunea Sindicatelor Europene (CES) s-a numărat printre actorii care au cerut să fie excluse investițiile din obiectivele politicii UE privind acțiunea climatică sau standardele sociale. Grupul de reflecție Bruegel, un think-tank cu sediul la Bruxelles, a avertizat, de asemenea, că noile reguli „vor constrânge în mod nejustificat creșterea investițiilor pentru a îndeplini climatul și alte obiective ale UE”.
„Cu toate acestea, nu au fost luați în considerare acești factori în decizia de deschidere a unei proceduri de deficit excesiv. De fapt, Consiliul a criticat în mod explicit țările în cauză pentru cheltuielile sociale”, acuză acum reprezentanții CES.
De exemplu, în cazul Spaniei, cheltuielile pentru sistemul de pensii sunt criticate, în ciuda faptului că investițiile rămân la un modest 2,3% din PIB și sunt în mare parte absorbite de reducerile cheltuielilor militare. În decizia privind Polonia, cheltuielile cu salariile și pensiile din sectorul public sunt văzute ca un factor agravant, în timp ce cheltuielile militare sunt văzute ca un factor atenuant.
„Se pare că factorii de decizie politică nu au învățat nimic din alegerile europene, ceea ce a arătat că trebuie urgent să rezolvăm insecuritatea economică și socială din spatele furiei crescânde în societate. (...) Această poziție ilogică va împiedica statele membre să îndeplinească chiar și propriile obiective ale UE privind combaterea schimbărilor climatice sau ridicarea standardelor sociale. În pofida unei lungi dezbateri asupra noilor reguli fiscale, în timpul căreia factorii de decizie politică și-au exprimat intențiile bune de a face reforme sensibile, rămânem cu aceeași concentrare mioapă pe cifre care nu lasă loc pentru nicio altă considerație. Confirmă faptul că sindicatele au avut dreptate să se opună noilor reguli fiscale și vor lupta cu noile măsuri de austeritate la fiecare pas”.
Ludovic Voet, secretarul general CES
Tabloul de bord al țărilor aflate în procedură de deficit excesiv
Belgia Franța Ungaria Italia Malta Polonia România Slovacia
Datoria în PIB 105,2 110,6 73,5 137.3 50,4 49,6 50,9 56
Deficit 2023 4,4 5,5 6,7 7,4 4,9 5,1 6,6 4,9
Deficit 2024 4,6 5,3 5,4 4,4 4,3 5,4 6,9 5,9
SURSA: CES
Ce trebuie să facă România
Încă de luna trecută, România, o țară care se află de mai mulți ani în procedura de deficit excesiv, nu a primit vești bune de la Bruxelles. Comisia Europeană a constatat că România, care este de așteptat să înregistreze cel mai mare deficit al blocului în acest an și era la acea dată singura țară din UE care făcea obiectul unei proceduri de deficit excesiv în curs, „nu a luat măsuri eficiente” pentru a-și îmbunătăți poziția fiscală. Comisia Europeană, care urmează să supervizeze un plan bugetar personalizat pentru țara noastră și pentru celelalte state împotriva cărora s-a luat decizia declanșării procedurilor de deficit excesiv, a transmis României, în urma reuniunii ECOFIN, că pentru a permite revenirea în ținta de deficit în perioada maximă permisă de noile reguli fiscale trebuie să primească o serie date:
-
O analiză în detaliu a cheltuielilor publice la nivelul instituțiilor și companiilor cu capital de stat;
-
Un plan de îmbunătățire a gradului de colectare a veniturilor, cu accent pe reducerea deficitului de încasare a TVA;
-
Un plan al măsurilor de digitalizare și de combatere a evaziunii pe perioada ajustării deficitului;
-
O analiză a veniturilor rezultate din exploatarea resurselor naturale și din valorificarea activelor statului.
Cum arată economia noastră în 2024
- Produsul Intern Brut în trimestrul I 2024 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,5%, comparativ cu trimestrul IV 2023. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 0,1% pe seria brută şi cu 1,8% pe seria ajustată sezonier, arată datele INS. Guvernul României are o prognoză de creştere de 3,4% în acest an.
- În primele cinci luni din acest an, numărul firmelor care și-au încetat activitatea a înregistrat o creștere semnificativă de aproape 16%, ajungând la 19.229, comparativ cu 16.608 în perioada similară a anului precedent, conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Potrivit datelor disponibile, sectorul construcțiilor, activitățile profesionale, științifice și tehnice, precum și industria prelucrătoare au raportat un număr semnificativ de dizolvări de firme în perioada menționată. În domeniul construcțiilor, s-au înregistrat 1.957 de dizolvări (în creștere cu 27,82%), în timp ce activitățile profesionale, științifice și tehnice au consemnat 1.878 de dizolvări (o creștere de 13,61%). Industria prelucrătoare a înregistrat, de asemenea, 1.633 de dizolvări (cu o creștere de 15,16%).
- Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în aprilie 2024, până la 852,8 miliarde de lei, de la 845,1 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,1%, de la 51,6% în martie. În a patra lună a anului, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 801,984 de miliarde de lei, de la 795,023 de miliarde de lei în martie, iar cea pe termen scurt la 50,832, de la 50,075 de miliarde de lei în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 691,361 de miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 147,119 miliarde de lei.
- Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 60,10 miliarde de lei, respectiv 3,40% din PIB faţă de deficitul de 36,91 de miliarde de lei, respectiv 2,30% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2023. Deficitul bugetar era de 3,24% din PIB după primele patru luni ale anului 2024.
- Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 37,8 miliarde de lei după primele cinci luni ale anului, fiind de 1,48 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 25,5 miliarde de lei.
- Cheltuielile cu dobânzile au fost de 15,99 de miliarde de lei după primele cinci luni ale anului, cu 1,58 de miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
- Cheltuielile cu salariile bugetarilor au însumat 63,87 de miliarde de lei în perioada ianuarie-mai 2024, în creştere cu 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal au reprezentat un nivel de 3,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023. Cheltuielile cu salariile bugetarilor în primele patru luni ale anului ajunseseră la peste 50 de miliarde de lei, în creştere cu aproape 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Ca pondere în PIB, aceste cheltuieli ajunseseră un nivel de 2,8% din PIB, cu 0,2% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
- Cea mai ridicată rată a inflației din UE exprimată prin IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum) în luna mai a fost în România (5,8%). Pe locurile următoarele s-au plasat Belgia (4,9%) și Croația (4,3%). Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Letonia (0,0%), Finlanda (0,4%) și Italia (0,8%), arată ultimele date publicate de Eurostat.
Boloș spune că în 2024 nu cresc impozitele. Ciolacu plusează: nici în 2025
Obligat să-și reducă cheltuielile și să crească încasările la buget pentru a micșora deficitele, Guvernul va trebui să adopte o serie de măsuri de austeritate. În timp ce analiștii economici anticipează că vor fi adoptate măsuri de ajustare fiscală, ceea ce mai popular spus înseamnă creșteri de taxe și impozite, Guvernul susține că nici nu se pune problema să adopte astfel de măsuri impopulare. Chiar după întoarcerea de la reuniunea ECOFIN, ministrul Finanțelor Marcel Boloș a anunțat, prin intermediul unui mesaj transmis pe rețelele sociale, că anul acesta nu vor crește taxele și impozitele și nici TVA-ul nu va fi majorat. „Am spus-o încă de la aprobarea legii bugetului, obiectivul este să menținem un echilibru între nevoile românilor și evitarea unor impozite suplimentare care pot afecta bugetul gospodăriilor”, a declarat șeful de la Finanțe. Mai mult, premierul Marcel Ciolacu a anunțat zilele trecute că nici în 2025 nu vor exista creşteri de taxe şi impozite, fiind exclusă inclusiv creşterea TVA. „România are nevoie de 4 ani de construcție, de asumare. Repet: asta nu înseamnă impozite noi și taxe noi, pentru că numai o minte îngustă vine cu taxe noi și impozite noi într-o perioadă de dezvoltare a unei țări și într-o perioadă totuși într-o fragilitate macroeconomică europeană”, a declarat Marcel Ciolacu. Deocamdată guvernul ne transmite ce nu vrea să facă anul viitor, dar nu spune nimic despre ce va face totuși pentru reducerea deficitelor. Oamenii de afaceri privesc însă cu scepticism promisiunile Guvernului, mai ales că ele vin într-un an electoral, și spun că se așteaptă la creșterea fiscalității.
Noile reguli fiscale ale UE
Noile reguli fiscale ale UE, care au intrat în vigoare în aprilie anul acesta, mențin pragurile inițiale ale deficitului și ale datoriei de 3% și, respectiv, 60% din PIB-ul anual, care au fost stipulate în Pactul de Stabilitate și Creștere (PSC) al blocului comunitar în anii ’90. Comisia Europeană a decis însă să relaxeze cerința PSC privind reducerea excesului de datorie națională față de PIB cu 1/20 în fiecare an. Statele membre care încalcă aceste două limite trebuie să aplice planuri bugetare personalizate agreate de Comisia Europeană, în care vor fi detaliați pașii de urmat pentru conformarea fiscală în termen de patru ani sau, dacă nivelul datoriei externe este moderat și se fac reforme specifice, timp de șapte ani.