Banii vor fi alocați din Fondului social pentru climă instituit de Comisia Europeană conform prevederilor Regulamentului (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023. Acesta ar urma să devină operațional în 2025 și va avea o valoare de 65 de miliarde de euro. Pentru accesarea banilor disponibili prin Fondul Social pentru Climă, statele beneficiare trebuie să elaboreze, până la jumătatea anului 2025, planurile de acțiune. Pentru aceasta, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a pregătit un proiect de ordonanță de urgență pentru elaborarea Planul Național Social pentru Climă (PNSC).
Potrivit notei de fundamentare, prezentul proiect de act normativ stabilește măsuri și investiții cu impact pe termen lung, cu condiția ca acestea să vizeze, în principal, gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile sau utilizatorii de transport vulnerabili. Conform ministrului Energiei, Sebastian Burduja, până pe 1 aprilie 2025 în legislația energetică va fi definită clar categoria consumatorului vulnerabil. Măsura vine în contextul unei distribuții inegale a sprijinului statului în sectorul energetic, unde acum criteriile de acordare a subvențiilor nu țin cont de nivelul real de nevoie al consumatorilor. Definiția va stabili criteriile precise în funcție de care vor fi acordate sprijinul și subvențiile pentru a fi eliminate discrepanțele. Un apartament cu un consum mic, cum ar fi unul din cartierul Primăverii cu sub 100 kWh lunar, primește astăzi aceleași beneficii ca și o familie numeroasă cu venituri mici, potrivit ministrului Burduja.
Se pregătește taxa pe carbon
În afară de apartamentele sau de casele care se încălzesc cu gaze naturale, în România există 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc în continuare cu lemn de foc. Cele mai multe din aceste gospodării au venituri reduse și în timp ce acum primesc ajutoare pentru încălzire, într-un orizont de timp nu prea îndepărtat, ele ar putea plăti o taxă consistentă, pentru că poluează. Uniunea Europeană pregătește un sistem prin care toţi cei care folosesc autoturisme poluante sau își încălzesc locuințele cu ajutorul altor surse decât cele pe curent electric vor trebui să plătească o taxă pe carbon. Cum încălzirea pe lemne este cea mai poluantă, exact familiile care, în general, sunt cele mai sărace vor avea de achitat cele mai mari sume. Potrivit unor calcule făcute de Asociația Energia Inteligentă la începutul acestui an, dacă va fi introdusă taxa pe carbon pentru încălzirea locuințelor, atunci pentru un apartament cu două camere vom plăti cu 800 de lei pe an mai mult, în timp ce pentru un apartament cu 4 camere vom plăti cu 1.200 lei în plus, luând în calcul că prețul carbonului ETS 2023 a fost de 80 de euro/tonă. Pentru o casă, taxa va ajunge la 2.400 lei pe an. Cel mai mult taxate vor fi însă locuințele care se încălzesc cu lemne. În cazul lor vorbim despre 4.700 de lei pe an în plus. Și cum este de așteptat, cele mai mari costuri vor fi în mediul rural, acolo unde sunt și cele mai multe sobe pe lemne. Și cei care vor folosi mașinile personale pe combustibil vor avea de plătit mai mult. O estimare de calcul făcută de Asociația Energia Inteligentă pentru un autoturism din clasa medie, de exemplu la o Dacia Logan, pentru un rulaj de 15.000 km se adaugă un cost de 800 de lei pe an, iar asta va însemna o cheltuială pentru carburant de 7.600 de lei pe an. „Îngrijorător este faptul că odată cu aplicarea acestei taxe, conform estimărilor realizate, gospodăriile din mediul rural s-ar găsi în imposibilitatea de a-și achita toate cheltuielile, la veniturile actuale.
Astfel, chiar dacă această taxă ar reduce deficitul bugetar, ea ar determina o importantă creștere a nivelului de sărăcie al românilor.
Soluția nu este creșterea taxelor, ci reducerea cheltuielilor”, sublinia asociația în analiza sa.
Ce trebuie să includă PNSC
Măsurile pe care Guvernul va decide să le includă în PNSC trebuie să asigure atingerea unor obiective precum:
-
renovarea clădirilor, în special pentru gospodăriile vulnerabile și microîntreprinderile vulnerabile care ocupă clădirile cu cea mai slabă performanță, inclusiv pentru chiriași și persoanele care trăiesc în locuințe sociale;
-
să sprijine accesul la locuințe la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv la locuințe sociale;
-
să contribuie la decarbonizare, de exemplu prin intermediul electrificării încălzirii și răcirii clădirilor și a gătitului în clădiri prin asigurarea accesului la sisteme la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic; să asigure informații, educație, acțiuni de sensibilizare și recomandări specifice, accesibile și la prețuri accesibile cu privire la măsuri și investiții eficiente din punctul de vedere al costurilor, la sprijinul disponibil pentru renovările clădirilor și pentru eficiența energetică, precum și la alternative durabile și la prețuri accesibile în ceea ce privește mobilitatea și transporturile;
-
să sprijine entitățile publice și private, inclusiv furnizorii de locuințe sociale, mai ales cooperativele public-private, în elaborarea și furnizarea unor soluții în materie de eficiență energetică la prețuri accesibile și a unor instrumente de finanțare adecvate, în conformitate cu obiectivele sociale ale fondului;
-
să asigure accesul la biciclete, vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute, acordând sprijin financiar sau stimulente fiscale pentru achiziționarea acestora, precum și pentru infrastructuri publice de reîncărcare și realimentare, dezvoltarea unei piețe a vehiculelor de ocazie cu emisii zero etc;
-
să stimuleze utilizarea transportului public accesibil și la prețuri accesibile și să sprijine entitățile publice și private, inclusiv cooperativele, în dezvoltarea și furnizarea unei mobilități durabile la cerere etc.
Sărăcia energetică la români, tot mai mare
Fenomenul sărăciei energetice a devenit din ce în ce mai acut în România, iar astăzi circa 37% dintre gospodăriile din țară se află într-o situație de risc energetic. Statisticile arată că cele mai vulnerabile sunt gospodăriile din mediul rural și familiile cu mulți copii, cele care obțin venitul minim pe economie sau chiar mai puțin. Datele Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE) arată că aceste familii se află în incapacitatea de a-şi asigura necesarul de energie pentru încălzire și iluminat la standarde adecvate. Pentru 37,3% din gospodării, energia a devenit prea scumpă, depășind 10% din coșul zilnic de consum, conform datelor ORSE. Mai mult, două din zece gospodării (19,8%) și-au redus drastic consumul de energie pentru încălzire, aflându-se în sărăcie energetică extremă, situație ce afectează cu precădere gospodăriile din mediul rural. Comparativ, în 2019, înainte de criza pandemică și de cea generată de războiul din Ucraina, procentul gospodăriilor aflate în sărăcie energetică pentru că au alocat pentru energie peste 10% din cheltuieli a fost de 27,4% dintre gospodării. Situația s-a agravat an de an: în 2020, procentul a ajuns la 33,3%, în 2021, la 36,5%, iar în 2022, la 37,3%. Pe de altă parte, o analiză a Asociației Energia Inteligentă arată că a crescut sărăcia energetică în perioada plafonării prețurilor la gaze și energie. Sărăcia energetică este un fenomen prezent în toată Europa și s-a amplificat pe fondul pandemiei și al crizei energetice.
Jaloane și ținte asumate
Alocările financiare către fiecare stat membru UE din Fondul Social pentru Climă se vor face pe baza jaloanelor și țintelor convenite și incluse în planurile naționale pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Pentru aceasta, statele membre vor trebui să își elaboreze planurile de investiții și costurile estimate ale acestora, ele urmând să fie evaluate și aprobate de Comisia Europeană. Plata alocării financiare va avea loc după îndeplinirea jaloanelor și a țintelor convenite cu statul membru în cauză și devenite obligatorii printr-o decizie de punere în aplicare a Comisiei. Țările pot solicita o dată sau de două ori pe an o plată din partea fondului, care va trebui să fie însoțită de dovezi privind atingerea obiectivelor asumate.
Ce este ETS?
Sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii (ETS) are ca scop reducerea emisiilor de CO2 din industrie și a fost introdus inițial în 2005. Certificatele de emisii sunt plafonate la un nivel stabilit de UE, iar întreprinderile fie primesc, fie cumpără certificate individuale. Schema de comercializare a emisiilor obligă companiile să dețină un permis pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit și practic cu cât poluează mai puțin, cu atât plătesc mai puțin. Companiile cumpără permisele prin licitații, iar prețul este influențat de cerere și ofertă. ETS limitează volumul de gaze cu efect de seră care poate fi emis de diferite industrii energointensive, de producătorii de energie și de companiile aeriene și funcționează pe principiul „poluatorul plătește”.
În contextul Fit for 55, reformarea acestuia a fost considerată necesară pentru a susține atingerea obiectivelor climatice impuse de UE. Astfel, a fost creat un nou sistem ETS separat (ETS II), de sine stătător, pentru a acoperi încălzirea clădirilor, transportul rutier și combustibilii pentru sectoare suplimentare care corespund activităților industriale neacoperite de fostul ETS. Acesta va intra în vigoare la începutul anului 2027. Deși restituirea cotelor în cadrul ETS2 va începe abia în 2028 pentru emisiile din 2027, monitorizarea și raportarea emisiilor vor începe de la 1 ianuarie 2025. Până la sfârșitul anului 2026, stabilirea prețului carbonului UE se va aplica și zborurilor în interiorul UE/SEE, și zborurilor cu plecare spre Elveția și Regatul Unit.