Bugetul de venituri al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat pentru anul acesta, este de trei ori mai mare decât cel din anul 2005. Şi mai mult decât dublu faţă de anul 2013, când la conducerea instituţiei a fost numită Laura Codruţa Kovesi. Scandalul legat de dezvăluirile de săptămâna trecută ale lui Marian Vanghelie, pe marginea “listelor negre” cu oameni politici sacrificaţi, chiar cu acordul unor persoane din conducerea politică a PSD, coroborat cu modul în care a evoluat situaţia financiară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada în care la Palatul Victoria s-au aflat guverne conduse de către Partidul Social Democrat, generează concluzii mai mult decât interesante. În perioada 2013 -2017, PSD a fost practic decapitat politic, în toată ţara, aşa cum am dezvăluit în ancheta publicată în ziarul nostru de vineri. Paradoxal, în aceeaşi perioadă, toate guvernele PSD au majorat substanţial bugetul DNA, ajungând, anul acesta, la aproape 183 de milioane de lei. Asta, în condiţiile în care, în ianuarie 2005, bugetul DNA era de 64,8 milioane de lei, iar în timpul ultimului mandat al lui Daniel Morar în funcţia de procuror-şef, bugetul alocat instituţiei depăşea cu puţin suma de 73 de milioane de lei.
Cele două guverne conduse de Victor Ponta, atât cel din alianţa cu PNL, dar şi după ce s-a rupt Uniunea Social Liberală, au majorat substanţial bugetele anuale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Asta, în ciuda faptului că, preponderent, începând cu anul 2013, de când conducerea acestei instituţii a fost preluată de Laura Codruţa Kovesi, DNA a cercetat, arestat şi trimis în judecată o importantă parte a eminenţelor politice ale acestei formaţiuni.
În mod mai mult decât interesant, se poate observa, din documentele publice prezentate chiar pe site-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, faptul că ultimul Guvern Ponta a alocat instituţiei conduse de Kovesi un buget mai mare decât cel care s-a regăsit la sfârşitul anului 2016, în timpul guvernării tehnocrate. Însă, cu adevărat spectaculos este faptul că, deşi, la scrutinul electoral privind alegerile generale de la sfârşitul anului 2016, după două campanii electorale în care PSD a fost practic decimat de anchetele procurorilor, social-democraţii promiteau o luptă acerbă cu sistemul, după instalarea Guvernului Grindeanu, bugetul DNA a cunoscut creşteri semnificative. Vârful axei acestor creşteri a fost, însă, atins cu ocazia primei rectificări bugetare operate de cabinetul condus de Mihai Tudose.
În prezent, DNA are cel mai mare buget din istoria instituţiei, alocat de către Guvernul Dăncilă, care se ridică la 183 de milioane de lei, de trei ori mai mare faţă de bugetul anului 2005.
Guvernarea Tăriceanu: buget mai mic în 2008, decât în 2005, pentru procurori
Pentru a înţelege exact modul în care a evoluat bugetul DNA, trebuie pornit cu anul 2005, când, în România, au avut loc modificări importante ale politicii penale. Considerată drept “mama DNA”, Monica Macovei a făcut parte, ca ministru al Justiţiei, dintr-un guvern care a alocat, în acel an, Direcţiei Naţionale Anticorupţie un buget de 64.821.040 de lei. Din această sumă, 35.358.600 de lei erau destinaţi cheltuielilor de personal.
Anul 2006 a reprezentat pentru bugetul DNA o creştere cu mai puţin de un milion de lei. În noiembrie 2016, instituţia avea alocată suma de 65.629.0000 de lei, din care 40.951.000 de lei erau destinaţi capitolului cheltuielilor de personal.
2007, considerat anul boom-ului economic în România, a însemnat o majorare a bugetului instituţiei, condusă, la vremea respectivă, de Daniel Morar, în calitate de procuror-şef, la 81.848.000 de lei, din care 76.569.000 de lei reprezentau cheltuieli de personal. În 2008, DNA a pornit cu un buget alocat mai mic, respectiv de 70.285.000 de lei, rectificat, la 1 august, la 70.954.000 de lei, în 15 octombrie la 78.829.000 de lei, pentru ca, la final, în 31 decembrie 2008, bugetul să fie de 73.219.000 lei, din care 70.030.000 lei reprezentând cheltuieli de personal.
Anul 2009, în care au avut loc două rânduri de alegeri (europarlamentare şi prezidenţiale), cu un nou guvern instalat la Palatul Victoria, condus de Emil Boc, şi cu un ministru al Justiţiei în persoana lui Cătălin Predoiu, a însemnat pentru DNA cel mai mic buget din întreaga perioadă de referinţă. Astfel, suma iniţială alocată s-a ridicat la 58.492.000 de lei, din care 53.668.000 de lei reprezentau cheltuieli de personal. În acel an au avut, însă, loc trei rectificări, astfel încât, la 16 aprilie, bugetul instituţiei a fost scăzut la 55.258.000 de lei, pentru ca, în 28 septembrie, să fie majorat la 61.823.000 de lei. La sfârşitul anului, după consumarea alegerilor prezidenţiale, bugetul final al DNA ajunsese la 61.690.000 de lei, din care 58.640.000 de lei fiind alocaţi capitolului cheltuieli de personal.
Băsescu a dat doar câţiva bani în plus pe DNA
După câştigarea celui de-al doilea mandat la Cotroceni de către Traian Băsescu şi după ce PDL a preluat cu totul guvernarea, Direcţia Naţională Anticorupţie a primit un buget, în 2010, de 86.459.000 de lei (puţin mai mare decât cel din 2007), din care 81.625.000 de lei fiind bugetul alocat chetuielilor de personal. Însă, la data de 19 august 2010, a avut loc o rectificare, care a scăzut bugetul instituţiei la 74.749.000 de lei, din care 71.567.000 de lei au fost alocaţi cheltuielilor de personal.
Nici în 2011, DNA nu a avut o “pungă” prea plină, ţinând cont de faptul că a pornit cu un buget de 62.231.000 de lei, majorat, în 3 august, la 68.011.000 de lei, din care 67.651.000 de lei fiind destinaţi cheltuielilor de personal.
Ei bine, acesta este, practic, şi ultimul buget alocat de alte forţe politice guvernamentale decât PSD. Teoretic, anul 2012 a debutat pentru DNA cu un buget de 70.670.000 de lei. Însă, la sfârşitul acelui an măcinat de protestele de stradă din iarnă, de căderea Guvernului Ungureanu prin moţiune de cenzură şi prin instalarea la Palatul Victoria a primului Guvern USL, bugetul DNA a fost majorat la 73.267.000 de lei, din care 72.317.000 de lei fiind alocaţi cheltuielilor de personal. Asta, în ciuda faptului că, între cele două alocări bugetare, au avut loc evenimente politico-penale importante. În vara lui 2012 a avut loc referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, eşuat, urmat de anchetele făcute de DNA prin sate, unde cetăţenii erau obligaţi să jure cu mâna pe Biblie, pe capota maşinii. În aceeaşi perioadă, au debutat mai multe dosare penale vizând factori din arcul guvernamental.
Tu mă anchetezi, eu te plătesc regeşte
Evenimentele din cea de-a doua jumătate a anului 2012, urmate de alegerile parlamentare câştigate categoric de Uniunea Social Liberală, nu au putut convinge noul Guvern Ponta să aloce, în 2013, Direcţiei Naţionale Anticorupţie un buget mai mic de 80.019.000 de lei. Şi asta, până la nominalizarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef de direcţie. În 23 august 2013, Executivul a făcut o rectificare, asfel încât bugetul DNA a fost majorat la 85.602.000 de lei, din care 84.311.000 de lei reprezentau alocări capitolului de cheltuieli de personal.
Iar, din acest moment, veniturile alocate Direcţiei Naţionale Anticorupţie au luat-o, pur şi simplu, razna. Cele mai multe anchete penale instrumentate de DNA împotriva parlamentarilor, preşedinţilor de consilii judeţene, primarilor sau membrilor Guvernului au avut loc în perioada 2013-2017. În acest timp, guvernele PSD, lovite în plin de aceste anchete, au majorat “fără număr” sumele alocate instituţiei conduse de Laura Kovesi. Anul 2014 a debutat pentru DNA cu un buget de 81.888.000 de lei, modificat, în sus, prin două rectificări. Prima a avut loc în 21 septembrie, fiind alocată o sumă de 90.009.000 lei, iar a doua, în 14 octombrie, când bugetul DNA a ajuns la 90.351.000 de lei.
Tot atunci, între conducerea DNA şi Ministerul Finanţelor Publice de la vremea respectivă a avut loc un soi de conflict generat de alocările bugetare aferente anului 2015. După o discuţie între Kovesi şi Darius Vîlcov, DNA a primit o alocare bugetară iniţială de 99.366.000 de lei. Sumă majorată, prin rectificare, la data de 14 august 2015, la… 121.788.000 de lei. Asta, după ce împotriva lui Victor Ponta, premier în funcţie, fusese declarat “jihadul” anchetelor.
Guvernele Grindeanu şi Tudose, mai darnice decât tehnocratul Cioloş
După tragedia de la Clubul Colectiv, urmată de demisia Guvernului condus de Victor Ponta, la Palatul Victoria s-a instalat Dacian Cioloş, care a format Executivul de tehnocraţi. Printre primele măsuri luate de noua conducere a fost majorarea, pentru a doua oară în acel an, la data de 9 noiembrie 2015, a bugetului DNA la suma de 127.940.000 de lei.
În 2016, Guvernul Cioloş a operat două misiuni importante. A renominalizat-o pe Laura Kovesi pentru al doilea mandat în fruntea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin propunerea fostului ministru al Justiţiei, Raluca Prună, pe de o parte, şi a alocat pentru DNA un buget de 132.244.000 de lei. În data de 31 august, a avut loc o primă rectificare, DNA primind un buget majorat la 133.623.000 de lei. Interesant este că, în 8 decembrie 2016, Guvernul Cioloş a tăiat acest buget la 124.959.000 de lei.
Câştigarea de către PSD şi ALDE a alegerilor parlamentare din decembrie 2016 ar fi trebuit să conducă la o tăiere a bugetelor instituţiilor de forţă, având în vedere mesajele transmise în timpul campaniei electorale. Paradoxal, banii alocaţi DNA, începând cu 2017, s-au dovedit a fi mult mai mulţi. Astfel, în 2017, DNA a pornit cu un buget de 165.262.000 de lei (cel mai mare de până atunci), prin decizie a Guvernului Grindeanu, pe care DNA a încercat să-l ancheteze, neconstituţional, după emiterea OUG 13. După plecarea lui Grindeanu de la Palatul Victoria, în timp ce protestatarii cereau ca DNA să vină să-i ia pe guvernanţi, Executivul condus de noul premier PSD, Mihai Tudose, a alocat instituţiei anticorupţie, în data de 22 septembrie, un buget de… 182.485.000 de lei. Finalul anului trecut a adus DNA la un buget definitiv pentru 2017 de 176.885.000 de lei, printr-o rectificare operată în data de 17 noiembrie.
Ei bine, în primele zile ale lui 2018, înainte de debarcarea Cabinetului Tudose, Guvernul a alocat Direcţiei Naţionale Anticorupţie un buget de 182.981.000 de lei, cel mai mare din istoria instituţiei.
În timpul guvernelor conduse de Victor Ponta, DNA primea bugete din ce în ce mai consistente. În acest timp, procurorii lui Kovesi instrumentau pe bandă rulantă dosare împotriva aleşilor PSD.
Punctul maxim al alocărilor bugetare către DNA a fost atins în ianuarie 2018, când bugetul pentru instituţia lui Kovesi a ajuns la suma de 182.981.000 de lei. De trei ori mai mare decât în 2005 şi dublu faţă de suma alocată pe vremea lui Daniel Morar.