Executivul condus de premierul Viorica Dăncilă a fost demis de Parlament, prin moţiune de cenzură, astfel că frâiele guvernării vor fi preluate de o altă echipă, cel mai probabil, formată din politicieni aflaţi în actuala Opoziţie. Cele două tabere se situează pe poziţii diametral opuse, fiecare cu argumentele sale. În sprijinul Guvernului demis, vin avansul economic din ultimii ani, care a generat o creştere generală a standardului de viaţă, dar şi o datorie a statului scăzută. Pe de altăîn dreptul realizărilor mai pot fi un nivel mic al şomajului şi o bună absorbţie a fondurilor europene. Cei care se pregătesc să îşi asume administrarea ţării acuză însă deficitele mari, atât în ce priveşte balanţa bugetară, cât şi cea comercială, rata ridicată a inflaţiei şi personalul supradimensionat din instituţiile publice.
Cifrele oficiale ne arată, pentru acest moment, atât puncte pozitive, cât şi negative. Provocările noului guvern vor consta în îmbunătăţirea acestor indicatori, astfel încât „cele bune să se adune, cele rele să se spele”.
8 ani de creşteri
România a încheiat anul trecut cu o creştere economică de 4,1%, mult peste media celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, de 2,0%. Aceasta după cu un an înainte, a înregistrat cea mai înaltă cotă din spaţiul comunitar, 7,0%, potrivit datelor Eurostat. Perioada 2011-2018 a însemnat opt ani consecutivi în care Produsul Intern brut (PIB) a urcat. Previziunile ne sunt favorabile, cu niveluri de 4,0% în 2019 şi 3,7% în 2020, în timp ce aşteptările pentru media UE se cifrează la 1,4%, respectiv 1,6%, conform celei mai recente prognoze a Comisiei Europene.
Datorie mică
Un alt punct pozitiv al guvernării PSD îl constituie cuantumul datoriei. La finele anului trecut, România avea o datorie guvernamentală de 70,8 miliarde de euro, reprezentând 35,0% din PIB, în scădere de la 37,3% din PIB în 2016 şi 35,2% din PIB în 2017. Şi la acest capitol stăm mai bine decât media UE, care a fost de 80,8% din PIB în 2018 (fără a se mai lua în calcul Marea Britanie). Prognozele CE prevăd, pentru România, creşteri uşoare ale raportului dintre datoria guvernamentală şi PIB, la 36,0% în 2019 şi 38,4% în 2020, în timp ce media UE va coborî la 79,3% în 2019 şi 77,8% în 2020.
Joburi pentru toţi
Rata şomajului a scăzut în România de la 5,9% în 2016 şi 4,9% în 2017 la 4,2% anul trecut, ceea ce ne plasează sensibil sub media UE, de 7,3%, iar CE prevede noi diminuări pentru România, la 4,1% anul acesta şi 4,0% anul viitor. Media spaţiului comunitar va merge şi ea în jos, către 6,9% în 2019 şi 6,6% în 2020. Evoluţia ratei şomajului în România a făcut ca numărul salariaţilor să urce de la 4,76 milioane de persoane (media anului 2016) până la 5,10 milioane de persoane (anul trecut).
Pericolul deficitului bugetar
Stăm însă prost la deficitul bugetar, cheltuielile statului fiind tot mai mari în raport cu veniturile. Dacă în 2016 deficitul se situa la 1,7%, anul următor acesta a ajuns la 2,9%, iar în 2018 a atins 3,0%, limita maximă admisă prin Tratatul de la Maastricht. Iar media Uniunii Europene este de numai 0,7%, celelalte state arătându-se mai chibzuite în gestionarea banilor publici. CE ne prognozează creşteri îngrijorătoare, până la 3,6% anul acesta şi 4,8% în 2020, aşadar ne putem aştepta la depăşiri ale pragului comunitar, ceea ce poate atrage avertismente şi chiar tăierea fondurilor europene. Aceasta în timp ce deficitul bugetar mediu la nivel de UE urmează, la rândul lui, să se adândească, la 1,0% în 2019 şi 1,2% anul viitor.
Consum mare, producţie mică
Deficitul comercial va da şi el bătăi de cap noilor guvernanţi. Anul trecut, diferenţa dintre importuri şi exporturi a fost de 15 miliarde de euro, şi nici anul acesta semnele nu sunt prea bune. În primele opt luni din 2019, deficitul comercial s-a cifrat la 9,5 miliarde de euro, cu 1,9 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în perioada similară din 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Specialiştii de la Asociaţia Naţională a Exportatorilor (ANEIR) estimează un nivel de 17-19 miliarde de euro pe întreg anul, în condiţiile în care producţia internă nu satisface volumul cererii de consum.
Record la inflaţie
Avalanşa preţurilor reprezintă un alt fenomen care încurcă puternic socotelile oricui va dori să guverneze România în viitorul apropiat. Suntem ţara cu cea mai mare inflaţie din UE, 4,1% în 2018, media spaţiului comunitar fiind mult mai mică, de numai 1,8%. Previziunile CE vizează o creştere până la 4,2% în 2019, apoi o scădere la 3,7% în 2020, în contextul în care media UE este aşteptată să coboare şi ea, la 1,5% atât anul acesta cât şi în cel viitor.
600 milioane de euro a fost creşterea investiţiilor străine directe în trei ani, la 2,9 mld. euro în primele şapte luni din 2019, de la 2,3 mld. euro în aceeaşi perioadă a anului 2016
Bugetarii, în număr de circa 1,2 milioane de persoane, reprezintă aproape un sfert (23%) din numărul total al angajaţilor, de 5,1 milioane de persoane. Actuala Opoziţie, care se pregăteşte să ia puterea, consideră că procentul optim este 15%, ceea ce înseamnă că ar putea urma reduceri drastice de personal în perioada următoare.
Angajaţii şi pensionarii trăiesc mai bine
Creşterile economice din ultimii ani au generat un avans al standardului de viaţă, se arată într-o analiză efectuată de economistul Cristian Socol, pe baza statisticilor oficiale. Astfel, în România, Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor, raportat la puterea de cumpărare, a urcat de la 59% în 2016 la 64% în 2019. Pe acest trend, salariul mediu lunar net a crescut de la 2.300 lei în ianuarie 2017 la 3.044 lei în august 2019. Această majorare, de 33%, a produs, în contextul unei inflaţii de 10% pe aceeaşi perioadă, un salt al puterii de cumpărare în rândul angajaţilor de 23% în 31 de luni. Punctul de pensie a urcat de la 817,7 lei în decembrie 2016 la 1.265 lei în octombrie 2019 (cu 45%), rezultând astfel o îmbunătăţire cu 45% a nivelului de trai în rândul persoanelor vârstnice.
Fonduri europene: absorbţia a urcat de 4 ori
Una dintre realizările cu care se laudă Guvernul Dăncilă constă în accelerarea atragerii de bani din surse comunitare. „Dacă în decembrie 2016 vorbeam de plăţi efectuate în proiecte de circa 100 de milioane de euro, adică 0,4% din alocarea aferentă României de la Uniunea Europeană, astăzi, în octombrie 2019, plăţile efectuate se apropie de 6 miliarde de euro, 5,9 miliarde de euro, însemnând plăţi în valoare de 22,2%”, a declarat recent Roxana Mînzatu, ministrul Fondurilor Europene. Ea a precizat că se referă strict la plăţile efectuate pe programele din Politica de Coeziune, deci nu sunt incluse Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul Operaţional Pescuit, şi nici subvenţiile susţinute din fonduri europene. „Astfel, rata absorbţiei consolidate la nivelul ţării noastre astăzi este de 32%. Deci vorbim de o sumă de 9,8 miliarde de euro”, a completat Mînzatu, arătând că ne apropiem de media UE, situată la 35%. În decembrie 2016, rata de absorbţie era de numai 7%, de peste patru ori mai mică. Ministrul a spus că România are la dispoziţie pe hârtie o alocare de 31 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, din care banii aferenţi Politicii de Coeziune, gestionaţi de Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Dezvoltării Regionale, totalizează 23 miliarde de euro. Roxana Mînzatu a menţionat că în mandatul său din perioada iunie - septembrie, s-au semnat, la nivel naţional, contracte de finanţare în valoare de 155 milioane de euro pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, dedicat proiectelor cu cuprind lucrări la drumuri, autostrăzi şi calea ferată.
Nisipuri mişcătoare: lipsa de eficienţă a aparatului de stat
Noul guvern va moșteni un aparat de stat stufos, apăsat de suspiciuni legate de corectitudinea angajărilor și de lipsa de eficiență, iar unele evoluții macro „ne arată o economie aflată pe nisipuri mișcătoare”, consideră analistul economic Constantin Rudniţchi. Acesta afirmă că ideea de a efectua un audit al instituțiilor publice, vehiculată în ultimul timp în spaţiul public, este „o idee bună, dar care are un mare dezavantaj: necesită timp”. Iar noul guvern va fi presat de timp și de așteptările populației. În opinia lui Rudniţchi, la fel de complicate sunt lucrurile și în ceea ce privește companiile de stat. „La aceste firme, ordonanța privind managementul profesionist nu se mai aplică de mult, iar companiile au devenit niște feude de partid”, spune analistul. Două dintre actele normative contestate de mediul de business sunt Ordonanța 114, care prevede unele majorări de taxe pentru companii și legea off-shore, cu impact asupra extragerii şi exploatării gazului din Marea Neagră. „Repararea stricăciunilor făcute de Ordonanța 114 nu va fi simplu de făcut. Actul normativ și-a făcut deja efectele, a fost schimbat în unele domenii și de aceea trebuie umblat cu atenție la prevederile Ordonanței”, crede Rudniţchi. În ceea ce privește legea off-shore, „trebuie luată în calcul ultima variantă a legii și cu siguranță este nevoie să reînceapă dialogul cu investitorii în perimetrele din Marea Neagră” explică analistul. El avertizează şi în legătură cu datoria externă (contractată de stat şi de firmele private), semnalând că în valoare nominală, aceasta „a crescut de la 92 miliarde euro, în 2016, la 107 miliarde euro în primele șapte luni ale acestui an, aşadar cu 16%”. O altă reglementare controversată este legea pensiilor şi tot mai mulți specialiști exprimă opinii potrivit cărora această lege nu poate fi susținută de buget.
Experții propun o amânare, o prorogare, a legii pensiilor. Va fi un gest politic complicat, pentru că va fi, probabil, decontat, dar care se justifică din punct de vedere economic.
Constantin Rudniţchi
În prezent, două treimi din veniturile statului se cheltuiesc cu plata salariilor şi pensiilor.
Noul cabinet instalat la Palatul Victoria va trebui să gestioneze o structură de personal considerată umflată şi cu salarii nesustenabile