Guvernul României a luat, la sfârşitul lunii trecute, prima măsură concretă cu privire la rezolvarea situaţiei supraaglomerării din penitenciare, după ce, în aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat ultimatum Bucureştiului pentru a găsi metode în acest sens.
Mai multe terenuri şi construcţii dezafectate, care au aparţinut Ministerului Apărării Naţionale, transmise Ministerului Justiţiei, amplasate pe raza localităţii Unguriu, judeţul Buzău, au fost transmise, prin HG, Penitenciarului Focşani. Această din urmă instituţie este obligată să demareze procedurile de achiziţie aferente unui studiu de fezabilitate pentru construirea unei unităţi de detenţie cu o capacitate de 1.000 de locuri, potrivit actului normativ. Anul trecut, CEDO a pronunţat o hotărâre-pilot împotriva României, faţă de condiţiile de detenţie din ţara noastră, cerând autorităţilor să prezinte un plan de măsuri concrete în termen de şase luni. Pe rolul Curţii Europene se aflau, la începutul acestui an, 9.900 de dosare.
La 24 iulie, Cabinetul Dăncilă a emis Hotărârea de Guvern nr. 562/2018, privind actualizarea datelor de identificare a unor imobile aparţinând domeniului public al statului, transmiterea acestora din administrarea Ministerului Justiţiei, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în administrarea Penitenciarului Focşani. Astfel, două terenuri cu construcţii aferente, amplasate pe raza comunei Unguriu, judeţul Buzău, au fost transferate la Penitenciarul Focşani, cu destinaţia clară de a se construi aici un penitenciar modern.
Conform actului normativ adoptat de Guvern, după preluarea imobilelor transmise, acestea se vor utiliza în vederea transformării lor în spaţii de cazare pentru persoanele private de libertate, Ministerul Justiţiei, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor – Penitenciarul Focşani, fiind, astfel, autorizat să efectueze cheltuielile necesare în vederea achiziţiei unui studiu de fezabilitate destinat construcţiei acestui penitenciar. Aceeaşi Hotărâre de Guvern mai precizează că, după predarea-primirea imobilelor, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Penitenciarul Focşani urmează să îşi actualizeze corespunzător datele din evidenţele cantitativ-valorice şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, să opereze modificările corespunzătoare în anexele proprii la HG 1705/2016, pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor aflate în domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare. Actul normativ care aprobă transmiterea acestor terenuri şi construcţii poartă semnătura premierului Viorica Dăncilă şi este contrasemnat de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi de cel al Finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici.
62 de pavilioane au fost folosite, în trecut, de către Armată
Concret, imobilele respective au aparţinut Ministerului Apărării Naţionale, în ele funcţionând, în trecut, trei unităţi militare. Anul trecut, terenurile şi construcţiile aferente, la care se adaugă utilităţile, aleile şi drumurile de acces, au fost transferate la Ministerul Justiţiei şi date în administrarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Anul acesta, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat că amplasamentul a fost introdus în Memorandumul Guvernului privind oportunitatea finanţării infrastructurii fizice a sistemului penitenciar din România şi urmează ca aici să se construiască o unitate modernă de detenţie, cu o capacitate de 1.000 de locuri de cazare pentru persoanele private de libertate. Mai exact, este vorba despre un penitenciar cu regim semideschis. Prin HG 562/2018, au fost, astfel, transferate în administrarea Penitenciarului Focşani, două imobile, identificate în Anexa 1 a respectivului act normativ cu numerele 7075 şi 1242. Primul imobil este alcătuit din patru pavilioane, cu o suprafaţă construită totală de 2.525 metri pătraţi, la o valoare contabilă de 12.619 lei, la care se adaugă un teren de 0,7196 hectare, pe care se regăseşte o reţea de instalaţie cu apă, în lungime de 1.700 de metri liniari. Cele patru pavilioane existente au suprafeţe construite cuprinse între 400 şi 1.325 metri pătraţi. Al doilea imobil, mult mai mare, reprezintă un teren în suprafaţă totală de 15,19 hectare, la o valoare contabilă de 6.070.440,18 lei, pe care se regăsesc 58 de pavilioane, cu o suprafaţă construită totală de 14.701 metri pătraţi, contabilizate la o valoare de inventar de 683.773,22 lei. Tot aici, se mai regăsesc drumuri, alei interioare cu macadam şi alei exterioare în lungime de 2.780 metri pătraţi, respectiv 14.700 metri pătraţi, la care se adaugă o împrejmuire cu sârmă ghimpată, grupată pe un rând de stâlpi, în lungime totală de 2.916 metri liniari.
Peste 16 hectare de teren şi zeci de construcţii au fost transmise, prin hotărâre de Guvern, în administrarea Penitenciarului Focşani, în vederea construcţiei unei noi închisori pe raza localităţii Unguriu, din judeţul Buzău.
Noul penitenciar va avea capacitatea de 1.000 de locuri de detenţie şi se estimează că va costa bugetul aproximativ 140 de milioane de euro. Guvernul a autorizat Ministerul Justiţiei să treacă la întocmirea studiului de fezabilitate.
CEDO: În pușcăriile din România, nu sunt respectate drepturile omului
Anul trecut, Administraţia Naţională a Penitenciarelor estima că, pentru construcţia unei noi puşcării, cu 1.000 de locuri de cazare, ar fi necesară o investiţie de 140 de milioane de euro. Discuţiile pe această temă au reapărut după ce, în 25 aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat o hotărâre-pilot împotriva României, prin care a acordat ţării noastre un termen de şase luni pentru a fi luate măsuri care să rezolve suprapopularea şi condiţiile din penitenciare. Hotărârea a fost dată în cazul Rezmiveş contra României şi arată clar că a fost încălcat Articolul 3 din Convenţia Drepturilor Omului. În această cauză, statul român a primit şi o sancţiune de 17.850 de euro.
Concret, patru deţinuţi, Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gaszi, au dat România în judecată, plângându-se de condiţiile inumane din unităţile de detenţie. De altfel, în ultimul bilanţ al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, se arată că, în România, nu există practic nicio puşcărie care să nu fi pierdut cel puţin o cauză la CEDO. La începutul anului 2018, în Româna existau 23.000 de persoane private de libertate, în condiţiile în care capacitatea de cazare a acestora (raportată la patru metri pătraţi pentru fiecare deţinut), era de 18.790 de metri pătraţi, rezultând un indice de ocupare de 121,54 la sută.
Tot în 2018, România este statul împotriva căruia s-au depus cele mai multe plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu 9.900 de dosare. Mai mult, România ocupă şi locul al patrulea în clasamentul condamnărilor primite la CEDO, cu 69 de sentinţe, majoritatea acestor condamnări fiind legate de situaţia din penitenciare. Numai în 2017, statul român a trebuit să plătească amenzi de 2.296.451 de euro, în urma condamnărilor pronunţate de instanţa europeană, pentru nerespectarea condiţiilor din penitenciare.
Tudorel Toader pregăteşte o OUG pentru revizuirea condamnărilor date în baza protocoalelor secrete
De altfel, situaţia suprapopulării penitenciarelor are toate şansele să fie rezolvată şi prin alte măsuri guvernamentale. Miercuri seară, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei”, de la Antena 3, că va propune premierului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă prin care persoanele care cred că au fost condamnate în baza interceptărilor ilegale sau a protocoalelor cu SRI să poată cere revizuirea sentinţei.
Toader a precizat că o astfel de ordonanţă va fi adoptată „într-un timp scurt, imediat ce se termină concediile”, iar prin aceasta îi va fi dată încredere românului că „justiţia se înfăptuieşte aşa cum cere Constituţia”.
„Toate persoanele private de libertate au sentimentul că sunt condamnate pe nedrept. Nedreptate: stai acolo condamnat, chiar dacă interceptarea nu e legală, dacă-i protocol. Cu privire la interpretarea modificărilor aduse în legătură cu revizuirea unei hotărâri, eu voi propune premierului şi Guvernului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă. O ordonanţă de urgenţă a Guvernului care să modifice revizuirea ca metodă de reformare a unei hotărâri definitive. Să-i dăm celui care are sentimentul că este condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă”, a conchis ministrul Justiţiei.