Curtea Constituțională a României a cerut, într-un dosar privind pretenția primarului din Odorheiu Secuiesc de a arbora drapelul statului maghiar, nu și pe cel al statului român, pe clădirile oficiale sau în locurile publice, punctele de vedere legale din partea Guvernului, Camerei Deputaților și Senatului. Deși judecătorul-raportor a înaintat instituțiilor conduse de liberalii Florin Cîțu, Ludovic Orban și de Anca Dragu, de la PLUS, încheierea prin care CCR a fost sesizată, până în ziua în care cauza a fost judecată, punctele de vedere ale acestor trei instituții nu au ajuns la instanța de contencios constituțional. Asta, cu toate că speța viza faptul că un primar din România cerea Curții să constate neconstituționalitatea unui articol dintr-o lege aflată în vigoare, care obligă ca, atunci când, pe teritoriul României, se arborează drapelul unui stat străin, aceasta să poată fi făcută numai dacă, alăturat, este arborat și drapelul României. Cauza a fost judecată fără intervenția puterilor legislativă și executivă ale statului român, iar primarului din Odorheiu Secuiesc, fost membru al Partidului Civic Maghiar, actual membru al Partidului Oamenilor Liberi, i-au fost respinse pretențiile, ca neîntemeiate.
Decizia Curții Constituționale a fost adoptată în data de 14 ianuarie 2021, într-un moment în care PNL, USR-PLUS și UDMR, partidele care au format coaliția de guvernare, erau preocupate, în principal, cu împărțirea posturilor de prefecți, de secretari de stat și de șefi de agenții și deconcentrate, ori cu adoptarea unor proiecte de genul celui care vizează desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Motivarea deciziei a fost publicată în Monitorul Oficial abia zilele trecute și, din ea, aflăm un lucru absolut revoltător. Guvernul și președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au răspuns solicitării făcute de CCR de a înainta puncte de vedere legate de subiectul aflat în dezbatere. Subiect care viza excepția de neconstituționalitate a articolului 7, alineatul 1, din Legea nr. 75/1994, privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Excepția a fost ridicată de către primarul ex-PCM al municipiului Odorheiu Secuiesc, Galfi Arpad, într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, prin care a contestat o amendă primită din partea Prefecturii Harghita în primăvara anului 2019.
Procurorul de ședință a cerut ferm respingerea cererii
Articolul atacat de edilul PCM vizează că “drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național și numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivități reuniuni internaționale, pe clădiri oficiale și în locuri publice stabilite, cu respectarea prevederilor prezentei legi”.
Din partea statului român, la ședința CCR din data de 14 ianuarie, a luat cuvântul reprezentantul Ministerului Public, procurorul Ioan Sorin Daniel Chiriazi, care a solicitat respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că dreptul la identitate al persoanelor aparținând minorităților naționale reprezintă dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase. “Or, prin textul de lege criticat sunt instituite reguli privind arborarea drapelelor altor state pe teritoriul României. De asemenea, excepția de neconstituționalitate a mai fost supusă controlului de constituționalitate, Curtea respingând-o ca neîntemeiată prin Decizia nr. 819 din 5 decembrie 2019”, sublinia reprezentantul Parchetului.
Stăpânirea de la București, complet absentă
Ei bine, primarul din Odorheiu Secuiesc a susținut, în întâmpinare, că articolul pe care îl critică reprezintă “o restrângere a dreptului de a arbora drapelele altor state, care nu este motivată în niciun fel de lege”, dar și că “arborarea drapelului unei țări nu periclitează siguranța națională, ordinea publică sau sănătatea”. Mai mult, același edil invoca faptul că “în nenumărate cazuri, un drapel nu este numai simbolul unui stat, ci și al unei națiuni”, precum și că “mulți cetățeni care au două sau chiar mai multe cetățenii sunt discriminați față de cei care au doar cetățenia română”.
Potrivit articolului 30 alineat 1 din Legea nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea de sesizare a excepției de neconstituționalitate a fost comunicată atât președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului României și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Din Motivarea deciziei CCR aflăm, însă, că președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere. Asta, cu toate că, în articolul 17 din legea 47/1992 se prevede faptul că “până la data dezbaterilor, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului pot prezenta în scris punctele lor de vedere”, iar “punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai prin semnătura primului ministru”.
CASETA 1 + FOTO PLEN CCR
Curtea Constituțională: România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără privilegii
Judecând fără punctele de vedere din partea instituțiilor fundamentale ale statului, Curtea Constituțională a constatat faptul că prevederile criticate de edilul din Odorheiu Secuiesc au mai fost supuse controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin decizia nr. 819 din 5 decembrie 2019, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, reținând, în esență, că textul de lege criticat stabilește posibilitatea arborării drapelelor altor state pe teritoriul României, instituind în același timp și condițiile prin care aceasta poate avea loc.
“O astfel de reglementare dă expresie prevederilor articolului 12 din Constituție, care califică drapelul României, Ziua națională, imnul național, stema țării și sigiliul statului drept simboluri ale statului român național, suveran și independent, unitar și indivizibil”, se arată în motivarea Curții. Judecătorii mai subliniază că “drapelul reprezintă, așadar, un însemn al statului, în ansamblul său, și, deopotrivă, al tuturor elementelor sale constitutive”.
Instanța de contencios constituțional reliefează faptul că, în speța judecată, nu se poate reține încălcarea articolului 16 din Constituția României cu privire la recunoașterea dreptului de arborare pe teritoriul României a drapelelor statelor ai căror cetățeni sunt. “Regula arborării drapelului României împreună cu drapelele altor state, în situațiile prevăzute de lege, vizează toți cetățenii români, indiferent dacă este vorba despre cetățeni români cu unică sau cu dublă cetățenie și indiferent de naționalitatea acestora, de vreme ce, în Constituție, se prevede că România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără privilegii și fără discriminări”, se precizează în motivarea deciziei din 14 ianuarie 2021.
În aceste condiții, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a decis să respingă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Galfi Arpad, primarul municipiului Odorheiu Secuiesc, constatând, totodată, că prevederile articolului 7, alineatul 1 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonării imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice sunt constituționale, în raport cu criticile formulate.
CASETA 12 + FOTI GALFI ARPAD
Steagurile Ungariei, pe stâlpii din oraș și steagul Ținutului Secuiesc, pe frontispiciul primăriei
În martie 2019, Prefectura Harghita l-a amendat pe primarul, la acea dată al Partidului Civic Maghiar, al municipiului Odorheiu Secuiesc, Galfi Arpad (FOTO), cu suma de 5.000 de lei, întrucât nu a arborat pe clădirea primăriei, dar nici pe străzile din oraș, cu ocazia zilei maghiarilor de pretutindeni, din data de 15 martie 2019. În schimb, au fost arborate doar drapelul Ungariei și steagul Ținutului Secuiesc.
Conform instituției prefectului, drapelul Ungariei a fost arborat, fără drapelul României, în mai multe zone din municipiul Odorheiu Secuiesc, unde au avut loc manifestările de 15 martie. “Pe raza administrativ-teritorială a municipiului Odorheiu Secuiesc, în data de 15 martie 2019, au fost arborate pe domeniul public al localității, respectiv pe stâlpii de iluminat public din zona centrală: Piața Primăriei, Piața Marton Aron, Strada Tamași Aron, Strada Bethlen Gabor, drapelele tricolore roșu-alb-verde, cu și fără stema Ungariei (…), fără a fi arborate, alături, și drapelele de stat ale României”, se arată în procesul-verbal prin care edilul Arpad a fost amendat.
Mai mult, în documentul citat se arată că “pe frontispiciul Primăriei Odorheiu Secuiesc a fost arborat steagul localității, precum și cel cu însemnele albastru-aurii al așa-zisului Ținut Secuiesc”.
Galfi Arpad, primar în funcție și la acest moment al municipiului Odorheiu Secuiesc, a fost reales, în toamna anului trecut, pe listele Partidului Oamenilor Liberi (POL), după ce, în toamna anului 2019, el a fost exclus din cadrul Partidului Civic Maghiar, conform informațiilor din presa locală. El se află la a treia ispravă de acest gen, el primind, până acum, trei amenzi pentru fapte similare. În anul 2018, a primit două amenzi, atât cu prilejul zilei de 15 martie, cât și în contextul manifestărilor prilejuite de comemorarea Revoluției Ungare din 1956.
Edilul nu s-a mulțumit cu amenda, și, în 3 aprilie 2019, a contestat procesul-verbal, în contencios administrativ, la Judecătoria Odorheiu Secuiesc. Procesul a fost luat în discuție în cadrul a două termene de judecată, din care ultimul în data de 27 iunie 2019, când judecătorii au admis cererea lui Galfi Arpad de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, excepție respinsă definitiv, așa cum am arătat mai sus, în data de 14 ianuarie 2021. Deși au trecut mai bine de trei luni de la pronunțarea CCR, procesul se află încă suspendat, nefiind reluat, conform informațiilor furnizate de Portalul Instanțelor de Judecată.