Cu o viteză nemaiîntâlnită nici în anii de avânt ai comunismului, în România se vor construi - potrivit planului guvernamental - nu mai puțin de 3.000 de kilometri de autostrăzi și alți 9.000 de kilometri de drumuri locale și județene, simultan (!) cu 3.000 de kilometri de căi ferate, se vor reabilita aproape toate componentele sistemului energetic național (de la producție la transport) și câteva sute de unități sanitare (de la dispensare la spitale, din care trei de anvergură regională), plus aproape 3.000 de unități școlare, campusuri, cămine studențești etc. Nici rețelele locale de apă-canalizare și termoficare n-au fost uitate, Guvernul promițând câteva sute de proiecte în acest domeniu. Într-un cuvânt, cam tot ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani se va face în următorii șapte - maximum 10 - ani, investițiile promise fiind de ordinul zecilor de miliarde de euro. Cât despre puterea de cumpărare, românii îi vor surclasa chiar în următorul cincinal pe europenii din Est, dar și pe unii din vestul continentului, cum ar fi cei din Spania sau Portugalia. Poate că, dacă n-ar fi exagerat cu cifrele, planul Guvernului n-ar semăna atât de frapant cu o platformă de partid aflat în campanie electorală.
În planul său de relansare, Executivul a anunțat, ca obiectiv de dezvoltare economică, realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard, să ajungă la 87% din media UE, în următorii 5 ani. România se situa, la finele anului trecut, potrivit datelor Eurostat, la un nivel de 69% din media spațiului comunitar. Asta după o creștere de 17 puncte procentuale în perioada 2008-2019. Pentru a îndeplini obiectivul propus de guvernanți, ar trebui să înregistrăm, până în 2025, o majorare de 18 puncte procentuale, adică să urcăm în următorii 5 ani mai mult decât în ultimii 11-12 ani. Dacă am reuși acest lucru, am ajunge aproape de standardul de viață actual al Spaniei, care se află la 91% din media UE. Și, oricum, am depăși toate țările din Est, de la Ungaria și Polonia la cele baltice - care acum sunt peste România, dar nu la 87% din media UE. Țintă greu de atins, întrucât se bazează pe un optimism exagerat în raport cu prognozele internaționale.
Șantiere ca la desene animate
Din același plan reiese, între altele, că România se va transforma într-un şantier în care utilajele, instalațiile și oamenii se vor mişca nefiresc de repede, ca într-un film SF de desene animate: buldozerele, excavatoarele şi basculantele vor acţiona de opt ori mai rapid decât în ultimii 30 de ani la construcţia de autostrăzi, drezinele vor reabilita căile ferate cu viteze de peste patru ori mai mari, iar săpătoarele de tuneluri vor avea viteze duble de înaintare. Pe scurt, până în 2030 Carpaţii vor fi traversaţi de trei autostrăzi (Sibiu-Piteşti, Comarnic-Braşov şi Braşov-Bacău), dar vom avea și Autostrada Unirii (Târgu Mureș - Iași - Ungheni), și șoseaua de mare viteză Craiova-Pitești. Un calcul simplu arată că, după ce în ultimii 30 de ani s-au construit mai puțin de 800 de kilometri de autostrăzi şi zero drumuri expres cu o viteză medie de execuţie de 70 de metri pe zi, în următorii 10 ani această viteză medie va creşte la 620 de metri pe zi. Toate acestea se vor întâmpla simultan cu lucrările de pe celelalte șantiere de construcții (spitale, școli, infrastructura energetică, rețele de apă/canalizare și termoficare etc.), plus reabilitarea a 3.000 de kilometri de căi ferate. Nu-i așa că Făt-Frumos va păli în fața acestui ritm de creștere?
Deocamdată, trebuie sărit hopul crizei
Potrivit Planului de Relansare, Guvernul se aşteaptă ca anul acesta economia României să scadă cu 1,9%. Comisia Europeană ne estimează însă, într-un raport publicat la sfârșitul lui aprilie, o diminuare mult mai severă, de 6%. Conform documentului citat, economia UE ar urma să coboare cu 7,4%, iar țara membră cu cel mai mic declin prognozat, 5,4%, este Luxemburg. Pe de altă parte, Fondul Monetar Internațional prognoza, la sfârșitul lunii iunie, o scădere economică de 10,2% pentru zona euro, țări ca Franța, Italia și Spania având estimate pe anul acesta micșorări de PIB de peste 12%. Așadar, Cabinetul Orban are o viziune roz asupra evoluției României în 2020, mult mai bună decât prevăd instituțiile internaționale pentru țări dezvoltate.
Granturi de miliarde pentru firme
Guvernul mai propune, în planul său de redresare, un uriaș pachet de granturi (fonduri nerambursabile) pentru sprijinirea companiilor, ceea ce ar însemna un efort financiar de peste 4 miliarde de euro. Printre inițiative se numără o schemă de ajutor de stat pentru investiții noi. Bugetul alocat este de 1,5 miliarde de lei anual, până în 2023, sprijinul pentru un proiect fiind de maximum 37,5 milioane de euro.
De asemenea, vor fi acordate granturi pentru dezvoltarea regională prin investiții care creează noi locuri de muncă, la acest capitol bugetul fiind de 450 de milioane de lei anual până în 2025, iar suma maximă acordată unui proiect - 37,5 milioane de euro.
Un fond de 550 de milioane de euro se va adresa dezvoltării IMM-urilor prin finanţarea investiţiilor mari în creşterea productivităţii prin Programul Operaţional Regional, valoarea grantului oscilând între 2 milioane și 6 milioane de euro. O altă sumă - tot 550 de milioane de euro - va fi dirijată către reconversia economică a IMM-urilor în domenii precum industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcţii, transport, turism, confecţii, dar aici proiectele se vor încadra în limite mai mici, între 50.000 și 200.000 de euro.
Granturi în valoare totală de 450 de milioane de euro vor fi acordate pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operaţional Regional - Axa 2.2. Proiectele vor primi între 200.000 și un milion de euro. Pentru repornirea activității în sectoare ca HoReCa, turism, transporturi, evenimente va fi alocat un buget de 350 milioane de euro, valoarea maximă a grantului cifrându-se la 125.000 de euro per proiect.
Mai sunt prevăzute și granturi de finanţare pentru antreprenoriatul rural. Obiectiv: sprijinirea directă a activităţilor de procesare şi de distribuţie a produselor agricole obţinute de micii producători. Valoare grant: de la 40.000 de euro pentru două locuri de muncă create până la 100.000 de euro pentru cinci locuri de muncă create. În același regim, sunt prevăzute și granturi pentru start-up-uri create de studenţi în domenii competitive şi inovative.
Granturi de sprijin vor putea obține și microîntreprinderile fără salariați: 2.000 de euro/SRL, pentru acoperirea de cheltuieli cu stocuri, datorii furnizori, chirii, utilităţi.
Pentru păstrarea produselor agricole pe termene mai lungi, planul guvernamental prevede construcţia a 8 depozite regionale cu atmosferă controlată, în valoare totală de 120 de milioane de euro.
„Sună frumos, dar trebuie finanțat”
Studiind planul guvernamental, consultantul fiscal Dan Schwartz a remarcat că acesta „sună frumos”, dar mai trebuie să fie și finanțat. „Știți cum se spune, diavolul stă în detalii, astfel că este esențial să vedem pe ce se bazează Guvernul când pleacă la acest drum, mai precis care sunt sursele de finanțare. Banii proveniți din fonduri europene nerambursabile vor aduce intrări de resurse financiare care ne vor ajuta să depășim criza. Dar în cazul creditelor, trebuie să vedem termenele de împrumut, dobânzile, pentru că acestea vor genera creșteri de taxe, care să permită rambursarea sumelor”, a declarat Dan Schwartz pentru Jurnalul.
Planul de relansare este ambițios, sună frumos la nivel declarativ, este îmbucurător că vrem să investim, să sprijinim sectoarele afectate de COVID-19, așa cum fac toate țările dezvoltate.
Dan Schwartz, consultant fiscal