Dacă impozitul pe cifra de afaceri şi taxa de solidaritate au dinamitat Guvernul Tudose chiar din ziua învestirii, noul program de guvernare al Executivului prevede modificări substanţiale şi la capitolul Justiţie. Varianta 2.0 a programului arată că noul cabinet a fost însărcinat cu o misiune specială: resetarea sistemului judiciar. Momentul T0 aşteptat de liderii PSD apare camuflat sub aşa-zisa necesitate a adoptării unui „moment de reînceput înaintea intrării în anul centenar”.
Modificarea programului de guvernare pe baza căruia a funcţionat Guvernul Grindeanu a venit cu măsuri noi în fiscalitate (impozitul pe cifra de afaceri şi taxa de solidaritate) însă nu a ignorat nici alte capitole considerate sensibile de liderii PSD. Aşa se face că la capitolul Justiţie, noul program de guvernare aduce completări substanţiale faţă de varianta iniţială. Documentul de căpătâi al cabinetului Grindeanu prevedea „modernizarea legislaţiei sistemului judiciar astfel încât acesta să fie asemănător cu cele din statele membre ale UE” şi împiedicarea apariţiei „exceselor sau abuzurilor din partea acestei puteri ale (sic!) statului”. Dincolo de exprimarea deficitară, actul politic mai nota iniţial că şi în sistemul judiciar se vor aplica „aceleaşi principii descrise la mediul de afaceri”. Varianta ajustată a programului vine însă cu o completare de nuanţă, prin care coaliţia de guvernare invocă necesitatea unui moment T0 în Justiţia românească. „Și în sistemul judiciar vom aplica aceleaşi principii descrise la mediul de afaceri, în sensul în care vom susţine necesitatea dezbaterii şi adoptării unui moment de reînceput înaintea intrării în anul centenar”, se arată în versiunea modificată.
Magistraţii răspund, miniştrii nu
O altă modificare operată în noul program de guvernare se referă la promisiunea iniţială a coaliţiei de a adopta în Parlament Legea răspunderii ministeriale, precum şi Legea răspunderii administraţiei publice. Aceste două promisiuni au dispărut subit din varianta ajustată, iar singurul angajament păstrat de cabinetul Tudose a rămas iniţierea unor dezbateri privind „adoptarea de către Parlament a Legii răspunderii magistraţilor”. Noul Guvern a păstrat şi dezideratul iniţial de a „aplica de îndată deciziile CCR care nu au fost preluate în legislaţia românească” – o trimitere directă la proiectul de modificare a Codurilor penale în acord cu deciziile CCR aflat în lucru la Ministerul Justiţiei. Executivul „Dragnea II” a păstrat printre priorităţi şi „elaborarea unui program de măsuri imediate” la nivelul penitenciarelor, cu scopul de a crea „condiții care să respecte statutul şi demnitatea umană şi să evite sancționarea României de către organismele internaționale”.
Eliminarea normelor din legi
În plus, dacă raportul conceput de Darius Vâlcov îi reproşa ministrului Justiţiei că nu a îndeplinit „eliminarea norm e l o r d i n legi”, noul program de guvernare a păstrat printre măsuri o aşa-zisă „Asanare normativă”. În viziunea Executivului, această operaţiune presupune „evaluarea legislației României şi reaşezarea ei pe alte baze”, „restrângerea numărului de acte normative” şi „eliminarea normelor metodologice din legi”. Motivul invocat este acela că „numărul mare de acte normative adoptate şi modificarea frecventă a legislației au condus la o pierdere a încrederii populației în sistemul de drept”.
Contraargument pentru Legea graţierii: rata de recidivă este de 40%
Una dintre măsurile prevăzute la capitolul Justiţie apare ca un contraargument flagrant pentru adoptarea de către Parlament a Legii graţierii. Concret, Guvernul Tudose recunoaşte negru pe alb că rata de recidivă a deţinuţilor eliberaţi din închisori este în prezent una alarmantă, situată la 40%. Practic, Executivul susţine că va aplica o Strategie de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, care ar avea ca efect „ţinta de reducere a recidivei de la 40% la 30% și diminuarea costurilor cu anchetarea, judecarea, condamnarea și executarea pedepselor”. Controversatul proiect al Legii graţierii a fost adoptat tacit de Senat şi va intra la toamnă în dezbaterea Comisiei juridice din Camera Deputaţilor. O altă măsură promisă este implementarea la nivel naţional a proiectului Dosarul electronic, care potrivit Guvernului ar reduce costurile de administare a instanţelor. Printre priorităţi se numără şi „scăderea duratei proceselor și degrevarea instanţelor” prin procesul de rearondare teritorială a dosarelor, având în vedere că “există instanţe unde media de dosare de soluţionat/judecător este de 2.000, iar altele în care întreaga instanţă are de soluţionat același număr”. Rămâne printre priorităţi şi realizarea Cartierului pentru Justiţie în Capitală, cu scopul de a soluţiona problema lipsei spaţiilor necesare instanţelor și parchetelor din Bucureşti. Totodată, se mai anunţă „degrevarea ÎCCJ de competenţe ce încarcă nejustificat activitatea Instanţei supreme, cum ar fi cele din materia contenciosului administrativ ce consumă aproximativ 25% din resursele instituţiei”. O măsură propusă este şi „sporirea capacităţii de cunoaștere” a Consiliului Superior al Magistraturii „prin cooptarea în Consiliu a unui reprezentant al avocaţilor și a unui profesor universitar, reprezentant al facultăţilor de Drept, ambii aleși direct”, precum și consolidarea Inspecţiei Judiciare.
Ridicarea MCV până în 2019
În programul de guvernare ajustat au fost păstrate şi câteva rânduri despre ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în mandatul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker – un deziderat mai vechi al liderilor PSD-ALDE. „Luând în calcul progresele României și atingerea benchmarkurilor, reperele iniţiale ale MCV, Guvernul și CE vor coopera pentru ridicarea MCV în mandatul actualei Comisii”, se arată în document. Mandatul Comisiei Juncker expiră în 2019. „Este importantă și transpunerea cu prioritate în legislaţia naţională a directivelor europene care privesc sistemul judiciar”, se mai menţionează la punctul cooperare externă.