Jurnalul.ro Ştiri Externe Hamas și Israel, acuzați de crime de război în Gaza

Hamas și Israel, acuzați de crime de război în Gaza

de Şerban Mihăilă    |   

La puțin mai mult de o săptămână de la izbucnirea celui de-al patrulea lor război, Hamas și statul evreu sunt acuzați deja de comiterea unor posibile crime de război în Fâșia Gaza. Israelul susține că organizația paramilitară islamistă îi folosește pe civilii palestinieni pe post de scuturi umane, în timp ce criticii guvernului Netanyahu afirmă că israelienii utilizează o forță disproporționată. Cine are dreptate? Este greu de spus, în special în condițiile confuze ale unei astfel de lupte, remarcă AP, în căutarea răspunsului la această întrebare. 

 

Lansarea a sute de rachete trase imprecis asupra teritoriului israelian de către insurgenții din Hamas și din alte grupări radicale palestiniene este, conform definiției, o crimă de război destul de clară. Legislația internațională interzice atacarea civililor sau utilizarea lipsită de discernământ a forței în zone civile. Din această perspectivă, lovirea blocurilor rezidențiale din Tel Aviv încalcă, în mod categoric, normele internaționale. În Gaza însă, unde două milioane de oameni stau înghesuiți pe o fâșie îngustă de coastă, situația este mult mai greu de judecat, comentează agenția americană de știri AP. Ambele tabere beligerante acționează aici într-un spațiu urban extrem de dens și, din cauza acestei realități, populația din Gaza are foarte puține locuri în care să se refugieze din calea bombardamentelor intense. Blocada impusă acestui teritoriu de către Israel și Egipt, după ce Hamas a preluat puterea, în 2007, face practic imposibilă părăsirea Fâșiei Gaza. Fiind o mișcare cu originile în Gaza, Hamas este adânc integrată în societatea palestiniană, având o componentă politică precum și structuri caritabile, separate total de aripa sa militară. În timp ce Israelul și statele occidentale consideră Hamas drept organizație teroristă, gruparea islamistă este, de fapt, chiar guvernul din Gaza, care angajează zeci de mii de oameni în funcții publice și în poliție. Astfel, palestinienii care au legături cu Hamas nu sunt neapărat insurgenți ai mișcării radicale. De altfel, foarte mulți locuitori din Gaza se opun Hamas, iar aceștia sunt expuși bombardamentelor în egală măsură, neavând unde să se refugieze. La începutul acestui an, Tribunalul Penal Internațional a declanșat o anchetă asupra posibilelor crime de război comise de către Israel și militanții palestinieni în timpul ultimului lor război, cel din 2014. În noul conflict, se pare însă că ambele tabere recurg la aceleași tactici, provocând numeroase situații ce ar putea fi catalogate drept posibile încălcări ale legislației internaționale.  

Scuturi umane

Combatanții palestinieni operează în mod clar din cartiere rezidențiale și și-au poziționat tunelurile, lansatoarele de rachete și centrele de comandă în imediata apropiere a școlilor, moscheilor și locuințelor. Un procuror ar trebui să demonstreze însă că islamiștii radicali și-au plasat infrastructura militară în apropierea civililor pentru a beneficia de protecția acordată populației necombatante pe timp de război. „Dacă Franța invadează Elveția, elvețienilor nu li se interzice să apere Geneva, inclusiv prin plasarea de soldați, artilerie și alte echipamente de luptă în interiorul Genevei”, afirmă Marco Sassoli, profesor la Academia de Legislație Umanitară Internaționară și Drepturile Omului din Geneva, citat de AP. Deoarece legislația internațională umanitară se aplică tuturor părților implicate într-un conflict, francezii ar putea lupta, la rândul lor, în Geneva. Dar, în acest exemplu, trebuie invocată chestiunea proporționalității, punându-se astfel întrebarea dacă asaltul francezilor este proporțional cu provocarea, mai precizează Sassoli.  

Atacuri disproporționate

Criticii Israelului acuză statul evreu de utilizarea disproporționată a forței. Ei spun că această putere nucleară nedeclarată, care beneficiază de cea mai dotată armată din regiune, poartă un război cu o grupare paramilitară înarmată sumar, cu excepția rachetelor cu rază lungă primite de la iranieni, ce pot fi însă interceptate în majoritatea cazurilor, la rândul lor, de către scutul antiaerian israelian. În plus, ca de fiecare dată în conflictele anterioare, bilanțul victimelor este și acum total asimetric: peste 200 de civili au fost uciși în Gaza, aproape jumătate dintre aceștia fiind femei și copii, iar zece au murit în Israel. De cealaltă parte, statul evreu susține că are dreptul să elimine pericolul reprezentat de rachete, inclusiv infrastructura de comandă care controlează această amenințare. Israelul mai afirmă că depune toate eforturile pentru a evita vătămarea civililor, inclusiv prin prevenirea acestora înaintea anumitor raiduri. Marco Sassoli observă însă că, în conflictele precedente, israelienii au avut „un concept extrem de larg asupra a ceea ce reprezintă pentru ei un obiectiv militar legitim”. Duminica trecută, Israelul a bombardat masiv o arteră principală a orașului Gaza, afirmând că vizează „infrastructură militară subterană” a Hamas. Atacul a ucis 42 de persoane, inclusiv 16 femei și 10 copii, distrugând și trei clădiri. Cu numai o zi înainte, un raid aerian asupra unei tabere de refugiați plină până la refuz omorâse 10 femei și copii. Armata israeliană a declarat ulterior că atacul a vizat o întrunire a liderilor Hamas. Experții internaționali sunt însă de părere că este extrem de greu de demonstrat că un atac este disproporționat. Un procuror ar trebui să afle ce anume a declanșat atacul respectiv, care a fost avantajul militar obținut și dacă acest beneficiu a fost mai important decât suferința provocată civililor și distrugerea proprietății civile. Cu alte cuvinte, în practică, numai cazurile extreme au potențialul de a fi urmărite în Justiție. 

Armată sub acoperire

Un alt caz aflat sub lupa Justiției internaționale este legat de uniforma Hamas sau, mai bine zis, de lipsa acesteia. Membrii aripii militare a grupării radicale nu obișnuiesc să poarte uniformă militară. De asemenea, conducerea militară, precum și liderii politici ai Hamas dispar de îndată ce încep ostilitățile unui nou conflict. Majoritatea susținătorilor Hamas nu sunt implicați însă în confruntări militare, ceea ce înseamnă că ei nu ar trebui vizați de atacurile israeliene. Potrivit definiției Comitetului Internațional al Crucii Roșii, „combatantul” este persoana care desfășoară „o activitate de luptă permanentă” sau e angajată într-un conflict militar în momentul când este atacată. Astfel, chiar dacă o clădire e plină cu susținători radicali ai Hamas, experții în legislație internațională citați de AP spun că aceștia nu pot fi considerați o țintă legitimă, dacă nu sunt implicați activ în operațiuni de luptă. 

 


 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri