Iarna asta, când pe reţelele sociale circula o fotografie cu tavanul prăbuşit al Băilor Imperiale din Herculane, oamenii s-au indignat şi au deplâns situaţia. Fără să ştie că o echipă de tineri arhitecţi se străduieşte, de câţiva ani, să conserve minunatul monument de artă barocă, lăsat în paragină. Primele lucrări vor demara, în sfârşit, în acest weekend, prin eforturile entuziaştilor de la Asociaţia Locus.
Pavilionul Băilor Imperiale Austriece, cunoscut şi sub numele de Băile Neptun, a fost cândva mândria staţiunii de cură de pe Valea Cernei. Construit între 1883 şi 1886, în stil baroc, edificiul are o arhitectură simetrică, iar în sala de primire tronează o superbă fântână de majolică. Încă există cabinele în care au făcut tratament împăratul Franz Josef I al Austriei, soţia sa, Elisabeta (Sisi), şi alţi membri ai familiei imperiale. În încâlcita istorie postrevoluţionară a Băilor Herculane, cu privatizări dubioase şi interminabile certuri în instanţă, Băile Neptun s-au ales cu lacăt pe uşă şi au început să se degradeze accelerat. La ora actuală, situaţia lor juridică e complicată încă: imobilul aparţine primăriei, dar terenul de dedesubt e proprietatea a doi investitori. În condiţiile date, nimeni nu poate aloca fonduri pentru restaurare.
Opusul indiferenţei
Din fericire, există o echipă de tineri arhitecţi din Timişoara, reuniţi în Asociaţia Locus, şi mai există şi proiectul lor de suflet, Herculane Project, care îşi propune nu să restaureze Băile Neptun, fiindcă statutul lor juridic actual nu permite asta, ci să le pună sub conservare. Adică să cureţe clădirea – plină de dejecţii umane, printre altele – , să sprijine structurile şubrede, să sorteze şi să păstreze materialele de valoare din zidurile prăbuşite, să oprească infiltraţiile. Toate aceste lucrări, care sunt reversibile şi care nu afectează în vreun fel valoarea istorică a clădirii, ar putea începe în acest sfârşit de săptămână, după o anunţată şedinţă de consiliu local, ne spune Oana Chirilă, coordonator Herculane Project. Tot ea ne face un scurt istoric al proiectului: s-a născut din dorinţa unor prieteni şi colegi, pe atunci studenţi, de a face ceva pentru staţiunea pe care cei mai mulţi o vizitaseră în copilărie şi care cândva era perla staţiunilor balneare din Europa. „Nu poţi să rămâi indiferent”, conchide ea simplu.
Vântul schimbării
Pentru finanţarea lucrărilor de punere în siguranţă, cei de la Asociaţia Locus au strâns, din donaţii şi sponsorizări, 58.000 de euro, din cei 100.000 pe care şi-i propuseseră. „Iniţial, nu aveam nicio intenţie să strângem bani pentru clădire. Am avut un contract cu Primăria Băile Herculane şi ne-am oferit să facem proiectul tehnic de intervenţie şi de conservare a clădirii, menit să o salveze, până ce s-ar fi putut începe restaurarea propriu-zisă”, spune Oana. „La momentul respectiv, primăria locală intenţiona să facă un împrumut pentru susţinerea lucrărilor, ceea ce nu s-a întâmplat. Şi atunci, noi am iniţiat o campanie de strângere de fonduri – fiindcă chiar ne dorim să salvăm Băile Neptun, mai ales după prăbuşirile care au avut loc în februarie anul acesta.”
Oana Chirilă crede că vântul schimbării a început să adie prin staţiune. La nivel de autorităţi publice locale, de investiţii în spaţiul public şi în cel privat - fiindcă există oameni care, cumva, au reuşit să răscumpere câteva clădiri de patrimoniu şi sunt gata să le refacă. „Tot ce facem noi e pe fondul a 30 de ani de neimplicare, de nepăsare. Dar se lucrează şi ăsta e un aspect pozitiv.”
O strategie integrată
Herculane Project nu înseamnă însă doar planurile pentru fostele Băi Imperiale. Cei de la Asociaţia Locus încearcă să elaboreze un ghid de intervenție pe monumentele istorice din Herculane, acțiune susţinută de autorităţile locale. „Noi ne-am oferit sprijinul şi în ceea ce priveşte elaborarea planului urbanistic zonal în partea istorică a oraşului, fiindcă asta ar însemna că se vor putea face intervenţii conform unei strategii integrate de dezvoltare”, spune Oana Chirilă. „Se va crea o viziune de ansamblu şi e foarte important ca toţi factorii decisivi – autorităţi, investitori, organizaţii neguvernamentale – să contribuie la crearea şi dezvoltarea acestei strategii.”
Tinerii arhitecţi doresc includerea Ansamblului Arhitectural din Băile Herculane în patrimoniul UNESCO. O ocazie a fost deja ratată. „Lucrul ăsta depinde foarte mult de guvern – or, la noi se schimbă guvernele atât de des, încât nici nu mai ştim cu cine să discutăm”, spune Oana. „Dar să sperăm că vor mai exista şanse”, conchide aceasta.