Fără o revigorare generală a programelor de dezvoltare a centralelor hidroelectrice nu pot fi atinse obiectivele ambițioase de reducere a emisiilor de carbon. Paradoxal, acest „gigant uitat” al energiei electrice este pus la index de activiștii ecologiști, care susțin că energia curată, din surse regenerabile, este doar cea produsă de parcurile solare și eoliene. Agenția Internațională pentru Energie avertizează asupra încetinirii investițiilor în hidrocentrale, iar Congresul Mondial al Energiei Hidroelectrice, aflat în plină desfășurare, face recomandări esențiale pentru protecția mediului. Care este situația României în acest cadru al controverselor privind energia curată?
Un recent Raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) arată că energia hidro, care are cea mai mare pondere în producția energiei electrice cu emisii reduse de carbon, are nevoie de o politică generală și programe de investiții masive pentru a le alinia cu obiectivele obiectivului „zero emisii” și a sprijini, pe această bază tehnică, expansiunea mai rapidă a energiei solare și eoliene. IEA avertizează că „dinamica de creștere a producției în centralele hidroelectrice la nivel mondial se reduce semnificativ în acest deceniu, punând în pericol ambițiile țărilor din întreaga lume de a atinge emisii nete zero, asigurându-se, în același timp, aprovizionarea cu energie fiabilă și la prețuri accesibile pentru populație”.
Avantajele energiei albastre
Hidroenergia are astăzi un rol-cheie în tranziția către energia curată nu numai prin cantitățile masive de electricitate cu emisii reduse de carbon, ci și datorită capacităților sale de neegalat de a oferi flexibilitate și stocare. Centralele hidro pot crește sau reduce rapid producția de energie electrică, în comparație cu centralele pe cărbune, nucleare sau pe hidrocarburi. Flexibilitatea de capacitate utilizată face ca energia hidro să poată asigura integrarea în sistemele energetice a unor cantități mai mari de energie eoliană sau solară a căror producție poate varia în funcție de factorii meteo și momentul zilei sau al anului, echilibrând fluctuațiile de producție ale acestor surse de energie curată. Raportul special al IEA privind piața hidroelectrică menționează pentru perioada 2021-2030 o creștere de 17% a capacităților hidro la nivel global, proiectele majore noi fiind plasate în China, India, Turcia și Etiopia. Dar creșterea proiectată este cu 25% mai lentă decât dinamica hidroenergeticii din deceniul precedent. Schimbarea trendului va necesita, potrivit raportului citat, o serie de acțiuni politice puternice din partea guvernelor pentru a elimina cauzele care frânează creșterea mai rapidă a energiei hidro. Aceste măsuri includ predictibilitatea pe termen lung a profiturilor, pentru a asigura că proiectele sunt viabile și atractive pentru investitori, asigurând standarde de durabilitate a politicilor guvernamentale.
Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica, solicită un cadru legislativ coerent pentru dezvoltarea marilor proiecte de investiții în energetică
Lider la energie cu emisii reduse de carbon
În 2020, hidroenergia a furnizat o șesime din producția globală de energie electrică, devenind astfel cea mai mare sursă de energie cu emisii reduse de carbon. Hidrocentralele au livrat mai mult decât toate celelalte surse regenerabile la un loc. În 28 de țări din economii emergente și în curs de dezvoltare, cu o populație totală de 800 de milioane, hidroenergia satisface majoritatea cererii de energie electrică. Investițiile aflate în curs sau în proiecte clar angajate până în anul 2030 se ridică la 500 de miliarde de dolari.
„Energia hidroelectrică este gigantul uitat al energiei electrice curate și trebuie pusă din nou pe agenda energetică și climatică, dacă țările sunt serioase în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor emisii nete zero”
Fatih Birol, directorul executiv al AIE
Jumătate din potențial – neexploatat
Raportul special al IEA este primul studiu care oferă previziuni globale detaliate până în 2030 pentru cele trei tipuri principale de energie hidroelectrică: cu retenție în rezervor, pe curs de râu și prin centrale de pompaj. Aproximativ jumătate din potențialul hidroenergetic exploatabil economic, la nivel mondial, nu este conectat în proiecte de amenajare. O atenție deosebită se acordă modernizării centralelor existente, în special în țările cu economie avansată, pentru care se vor cheltui în acest deceniu 127 de miliarde de dolari, adică un sfert din investițiile mondiale din hidroenergie. Ele se concentrează în America de Nord, unde vârsta medie a unei centrale hidroelectrice este de aproape 50 de ani și în Europa, unde centralele sunt mai „tinere” cu 5 ani. Cu toate acestea, investiția preconizată este mult mai mică față de necesarul de 300 de miliarde de dolari estimat de raportul citat pentru modernizarea tuturor hidrocentralelor în curs de îmbătrânire la nivel mondial.
Apa curge, piedicile rămân
Deși hidroenergia rămâne atractivă economic în multe regiuni ale lumii, sunt în continuare piedici majore cu care se confruntă. Noile proiecte au termene excesiv de lungi de execuție, cu procese de autorizare îndelungate, costuri și riscuri ridicate provenite din evaluările de mediu și opoziția din partea comunităților locale. Aceste presiuni conduc la riscuri mai mari pentru investiții și costuri sporite de finanțare în comparație cu alte tehnologii de generare și stocare a energiei, decurajând investitorii. Rezolvarea acestor probleme este localizată în decizii la factorii politici și la plasarea proiectelor într-un cod de bune practici care să minimizeze riscurile investițiilor. Concluzia IEA este clară: fără aportul hidroenergiei, nivelurile ambițioase la nivel global pentru emisii zero de carbon în 2050 nu pot fi atinse.
Congresul Mondial al Hidroenergiei, mesaj către ecologiști
La Congresul Mondial al Energiei Hidroelectrice, găzduit în aceste zile, în varianta online, de Costa Rica, s-au adoptat rezoluții și recomandări pentru acest domeniu. Cel mai dezbătut punct a fost un lansarea, în 21 septembrie, a unui ghid de bune practici pentru dezvoltarea hidroenergiei în zonele protejate. Acesta include un angajament al marilor investitori de a interzice lucrări noi în siturile catalogate ca patrimoniu mondial.
Hidroelectrica, actor puternic pe piața energiei
Deși ghidul a fost negociat cu cele mai puternice ong-uri de mediu, acestea exprimă rezerve. WWF, care a reușit să blocheze prin hotărâri în instanță investiții finalizare pe râul Jiu de circa 200 de milioane de euro ale Companiei Hidroelectrica, continuă să fie un adversar al dezvoltării amenajărilor hidroelectrice, îndeosebi în Europa Centrală și de Est. Un activist al WWF, citat de publicația politico.eu, menționa că Bulgaria, Ungaria, Slovacia, România și Ucraina au peste 1.000 de hidrocentrale, din care 400 se află în fază de construcție sau de proiect. Zona ar fi „saturată”, opinează acesta. Ținta majoră vizată de ecologiști este bazinul Dunării, cu potențial însemnat de amenajare hidro, îndeosebi pe sectorul românesc.
Compania Hidroelectrica are incluse în studii și proiecte de investiții pe cursul Dunării. Hidroelectrica asigură, în prezent, circa o treime din producția de energie electrică a României și a intrat recent pe piața de furnizare oferind variantele de preț cele mai atractive pentru populație.