Sistemul energetic al României devine „Loterie electrică”: A fost nevoie de o secetă pentru a se alege praful de securitatea energetică

de Adrian Stoica Publicat la 03 Aug 2026 07:00 Modificat la 03 Aug 2026 07:00

La Hidroelectrica sunt blocate proiecte de 240 MW, din cauza activiștilor de mediu

Seceta și temperaturile foarte ridicate pun sistemul energetic într-o situație extrem de dificilă, iar România într-o postură jenantă, pentru că este nevoită să ceară ajutorul Ucrainei. O țară al cărei sistem energetic este bombardat sistematic de Rusia, dar care totuși reușește să rămână în picioare pentru că a trecut la un model mai descentralizat pentru a face astfel rețeaua sa mai dificil de paralizat.

Ucraina are un sistem energetic mult mai mare decât al nostru, cu un consum și o producție de ordinul zecilor de GW, bazate în principal pe centrale nucleare. Chiar și în condițiile războiului, capacitatea sa totală rămâne mai mare decât cea a României, care produce în mod obișnuit între 4,5-8 GW zilnic, în funcție de sezon și de condițiile meteo. De cele mai multe ori producția internă nu mai poate acoperi necesarul de consum în intervalele când acesta crește și suntem obligați să apelăm la importuri. În aceste zile, acestea au crescut odată cu oprirea Reactorului 1 de la Cernavodă, iar Guvernul a fost obligat să declare stare de alertă în energie pentru luna august. Dacă nu vom configura rapid sistemul energetic pentru a face față unor astfel de provocări, situația va deveni obișnuință în anii următori, pentru că Unitatea 1 de la Cernavodă va fi oprită câțiva ani pentru retehnologizare începând de anul viitor, iar opririle programate și eventualele indisponibilități neplanificate ale Unității 2 vor diminua și mai mult reziliența operațională a sistemului. În aceste condiții, specialiștii spun că flexibilitatea resurselor de producție, dezvoltarea capacităților de stocare, întărirea rețelelor și creșterea capacității de echilibrare devin elemente esențiale pentru menținerea adecvanței și securității în alimentarea cu energie electrică.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Sâmbătă seara, o zi de weekend în care consumul este scăzut, România producea 4.837 MW și consuma 6.693 MW, fiind astfel nevoită să importe 1.855 MW. Pe structură de producere, 31,68% din energie provenea din surse hidro, 26,51% din hidrocarburi, 14,16% din nuclear, 12,31 din cărbune, în timp ce sursele regenerabile și de stocare asigurau diferența. Pe lângă oprirea Unității 1 de la Cernavodă, România nu poate beneficia în aceste zile nici de aportul energiei eoliene în lipsa vântului, ceea ce a pus o presiune în plus pe sistemul energetic. În cazul în care s-ar închide și Unitatea 2 de la Cernavodă, din balanța energetică a României ar dispărea 20% din producția națională de energie, ceea ce ar face ca necesarul de import să se ducă spre 2.500 MW. Politicienii ne-au vorbit ani de zile despre independența și securitatea energetică a țării, dar acest episod de secetă severă, care însă era cunoscut de autorități că va veni, ne arată exact unde se află sistemul nostru energetic. Într-o fundătură și asta pentru că nu am crescut capacitatea de producere a energiei în bandă ( producție continuă și predictibilă), am neglijat sistemul de baterii de stocare multă vreme, hidrocentrale aproape finalizate stau abandonate în numele ecologismului extrem, proiectul unei mari hidrocentrale cu acumulare prin pompaj continuă să fie doar un punct dintr-o strategie energetică, iar creșterea capacității nucleare este un plan care mai are încă mult de așteptat până să devină realitate. Așa am ajuns la dezechilibre tot mai mari între consum și producție, ceea ce face ca în orele critice să importăm energie scumpă, iar acum să cerem ajutorul unei țări aflate în război, cu un sistem energetic atacat permanent de către ruși.

Un studiu realizat de Transelectrica arăta în septembrie anul trecut că sistemul energetic se confruntă cu lipsa capacităţii ferme disponibile exact în orele critice. Deși referirea era făcută la perioadele de iarnă, situația se potrivește foarte bine acum. Mesajul era că sistemul energetic românesc intră într-o perioadă în care succesul tranziţiei nu va mai fi determinat de câţi MW noi sunt instalaţi, ci de câţi MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune.

„România e în criză energetică, dar nu seceta extremă e de vină, ci deciziile proaste luate decenii la rând. Așa am ajuns dependenți de importuri și de vreme, adică de noroc. Iar norocul se termină uneori”.

Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei

Întârzierea proiectelor energetice ale României

La CEO trebuiau să funcționeze două grupuri noi pe gaze, dar construcția lor nici măcar nu a început

Deși are planuri ambițioase pentru creșterea capacităților de producție, planurile României în acest domeniu sunt întârziate. De exemplu, pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO) Guvernul a cerut recent Comisiei Europene prelungirea cu trei ani a perioadei de restructurare, până la sfârșitul anului 2029 față de 2026 cum fusese stabilit, din cauza întârzierilor în dezafectarea capacităților de lignit și în punerea în funcțiune a noilor capacități de producție, precum și în închiderea carierelor miniere aferente și în reabilitarea unei microhidrocentrale. În luna ianuarie a fost anulată a doua licitație de contractare a lucrărilor de construire a unei centrale pe gaze naturale cu putere instalată de 850 MW la Ișalnița, parte a planului de restructurare și decarbonizare al complexului energetic. Un alt proiect este un grup de 475 MW, tot pe gaze, la Turceni, dar și aici se înregistrează întârzieri. Investițiile CEO în unități de producție noi, reprezentând două centrale pe gaze naturale de 1.325 MW în total și 8 parcuri fotovoltaice, ce însumează 690 MW, la care se adaugă retehnologizarea unei hidrocentrale de 10 MW, sunt toate întârziate față de program. Centralele solare ar fi trebuit puse în funcțiune în iunie 2024, iar grupurile pe gaze aveau ca termen de finalizare iunie 2026, dar la această dată nici măcar nu au început lucrările. CEO a avut anul trecut o pondere de 11,37% în producția de energie electrică, dar până în 2030 ținta este ca producția de energie pe bază de lignit să scadă la 5%.

Hidroelectrica, blocată de activiștii de mediu

Toate proiectele de dezvoltare pe energie hidro sunt blocate de către ONG-urile de mediu, iar aceste litigii au blocat proiecte de peste un miliard de euro, din care 650 de milioane au fost deja investiți. În total, nu mai puțin de șapte proiecte ale companiei începute înainte de 1989 și aproape finalizate stau blocate în urma acțiunilor în justiție întreprinse de câteva ONG-uri de mediu. Datele Hidroelectrica arată că puterea instalată în aceste amenajări nefinalizate se ridică la aproximativ 240 MW, cu o energie medie de proiect de circa 665 GWh/an. Per total, punerea lor în funcțiune ar însemna un plus de circa 4% la producția de energie a companiei.

Sfârșitul anului, noul termen pentru centrala de la Iernut

Deși trebuia să fie gata în 2019, centrala pe gaze a companiei Romgaz de la Iernut, de 430 MW, nu este gata nici astăzi. Constructorul, compania spaniolă Duro Felguera, a abandonat lucrările pe fondul problemelor financiare pe care le avea, iar Romgaz a preluat ca antreprenor general finalizarea proiectului. Lucrările rămase de executat reprezintă circă 2% din volumul total al lucrărilor, iar ultimul termen de punere în funcțiune a centralei este 21 decembrie 2026.

Prelungiri și pentru finalizarea centralei Mintia

Un alt proiect major este construirea centralei pe gaze de la Mintia (1.290 MW). Aici dezvoltatorul a solicitat prelungirea cu un an a termenului de finalizare a investiției, până la sfârșitul anului 2027. Prelungirea termenului se referă însă doar la instalarea a 190 MW. Într-o solicitare transmisă în noiembrie 2025, dezvoltatorul a cerut oficial prelungirea calendarului investiției, invocând întârzieri administrative și logistice. Compania a susținut că proiectul este realizat în proporție de peste 85%, iar cea mai mare parte a capacității ar urma să fie finalizată în prima parte a anului 2026. Compania Mass Global Energy Rom, deținută de omul de afaceri iordanian Ahmed Ismail Saleh, a cumpărat în 2022 activele fostei termocentrale Mintia și s-a angajat să construiască o nouă unitate energetică de minimum 1.290 MW până la finalul lui 2026.

SMR-ul de la Doicești, viitor incert

Ultimul scandal legat de sistemul energetic este cel al reactorului modular mic (SMR) de la Doicești. Acest proiect pare tot mai incert astăzi, după ce premierul demis Ilie Bolojan a ieșit de mai multe ori public să declare că această investiție nu este justificată din perspectiva prețului de producție. Printre altele, Ilie Bolojan a declarat că proiectul de la Doiceşti, iniţiat în parteneriat cu o companie americană, are probleme şi că responsabili pentru gestionarea „păguboasă” a acestei investiţii sunt cei din conducerea societății Nuclearelectrica. Recent a intrat pe fir și Corpul de Control al Guvernului, care în urma unor verificări efectuate la firmele implicate în proiect susține că prețul terenului pe care ar urma să se construiască unitate a fost umflat artificial de cinci ori. Acuzațiile au fost însă negate de firmele implicate.

Cum arată sistemul energetic ucrainean

Capacitatea instalată în sistemul energetic al Ucrainei pe surse de producție în iulie 2026 arată astfel:
Centrale nucleare: 9 unități operaționale cu o capacitate de 7,88 GW; CNE Zaporijia (5,7 GW – șase reactoare) este sub ocupație;
Centrale solare: capacitatea totală a ajuns la 7,3 GW, din care 2,25 GW aparțin prosumatorilor;
Centrale hidroelectrice: capacitatea este de aproximativ 6 GW;
Centrale pe gaze: 1,8 GW;
Centrale pe cărbune: 1 GW;
Centrale eoliene: datorită introducerii în sistem a unei capacități de 414,8 MW în prima jumătate a anului, capacitatea totală a ajuns la 1.115 GW;

Generarea nucleară este principala sursă de energie electrică în bandă a țării. În primul semestru al anului compania Energoatom a produs 26,82 miliarde kWh de energie electrică, ceea ce reprezintă cu 163,1 milioane kWh mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Mai mult, în anii următori, Ucraina intenționează să-și extindă producția de energie nucleară. Conform planurilor guvernamentale, până în 2050, Ucraina intenționează să își mărească capacitatea instalată de generare a energiei nucleare la 25 GW.

Pe de altă parte, energia eoliană și cea fotovoltaică au devenit esențiale, deoarece permit o producție de energie distribuită mai uniform în întreaga țară. Înainte de 2022, Ucraina avea o capacitate de aproximativ 1,67 GW de energie eoliană, în principal în apropierea Mării Azov, dar 90% din această capacitate a fost pierdută din cauza ocupației și bombardamentelor rusești. Ucraina a adoptat în 2024 un plan național care stabilește un obiectiv de 27% energie regenerabilă în producția de electricitate până în 2030, fiind planificați 6,2 GW de energie eoliană și 12,2 GW de energie fotovoltaică. De la începutul invaziei, au fost puși în funcțiune 700 MW în noi capacități, aproape jumătate până în 2025, potrivit Asociației Ucraineană pentru Energie Eoliană. La nivelul sistemului se remarcă însă o lipsă a sistemelor de stocare a energiei care ar ajuta la echilibrarea rețelei, grav destabilizată de atacurile rusești.

Prioritizarea consumatorilor la deconectare, o mare necunoscută

Executivul a declarat starea de alertă în sistemul energetic, dar nu este clar cum vor fi afectați consumatorii de această situație. Dacă la gazele naturale există liste oficiale cu consumatori protejați și reguli clare privind ordinea în care sunt limitați sau întrerupți consumatorii în situații de criză, la energia electrică nu există așa ceva. „La energie electrică, nu există un document public echivalent care să nominalizeze consumatorii ce vor fi deconectați în ordinea X, Y, Z. Cred că aici există o vulnerabilitate legislativă. Față de sectorul gazelor naturale, România nu are un cadru public la fel de transparent privind prioritizarea consumatorilor de energie electrică în situații de criză. Regulile operaționale există, dar sunt dispersate și, în mare parte, nepublice. Acest lucru poate crea incertitudine pentru marii consumatori și pentru autoritățile locale în cazul unei crize energetice majore”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Cum arată sistemul energetic românesc

Potrivit datelor Transelectrica, la începutul lunii iulie, România avea o putere instalată de 19.732,80 MW. Ea va depăși 20.000 MW până la sfârșitul acestui an, pentru că puterea instalată în parcurile fotovoltaice crește în ritm alert și, în plus, se așteaptă licențierea unor grupuri pe gaze la centralele Mintia și, eventual, Iernut. În sistem mai sunt funcționale doar 10 grupuri pe cărbune, cu o putere de 1.600 MW, după ce 335 MW au fost retrași doar în primele trei luni ale acestui an. Mai mult, România ar trebui să mai închidă până la sfârșitul lunii august un grup termo de 300 MW în baza angajamentelor de decarbonizare asumate. În ultimii patru ani puterea instalată în centralele pe cărbune s-a redus la jumătate.

Puterea instalată în Sistemul Energetic Național (MW)