Cercetătorii avertizează că tot mai mulți părinți refuză o injecție administrată de rutină copiilor, iar consecințele pot fi dramatice încă din primele săptămâni de viață. Unul dintre cele mai ample studii realizate până acum, desfășurat pe peste două milioane de nou-născuți din Suedia, a relevat că bebelușii care nu primesc injecția cu vitamina K imediat după naștere au un risc de trei ori mai mare de sângerări grave, inclusiv hemoragii cerebrale fatale.
Deși injecția cu vitamina K este administrată de mai bine de șase decenii în maternitățile din țările dezvoltate pentru a preveni hemoragiile severe și potențial fatale la nou-născuți, în ultimii ani, pe platformele sociale au apărut tot mai multe persoane care, fără a avea expertiză medicală, contestă siguranța și eficiența acestei injecții.
Refuzurile se dublează, iar medicii încep să vadă efectele
Valul de informații false despre intervențiile medicale la naștere, care îi determină pe unii părinți din mai multe țări – inclusiv din România - să refuze injectarea, începe să producă efecte măsurabile în statistici.
Pentru a vedea care efectele acestui fenomen în creștere la nivel global, specialiștii au analizat registrele cu datele medicale ale tuturor copiilor născuți în Suedia între 2003 și 2021, adică peste două milioane de nou-născuți.
Rezultatele amplului studiu, publicate recent în JAMA Pediatrics, arată că, inclusiv în această țară - în care există o încredere ridicată în autoritățile sanitare și o rată constant mare de imunizare a populației -, deși majoritatea covârșitoare a părinților acceptă administrarea vitaminei K, numărul celor care o refuză este în continuă creștere.
Concret, procentul bebelușilor care nu au primit injecția aproape s-a dublat, de la 0,66% în 2006 la 1,50% în 2021.
Autorii studiului leagă această evoluție de fenomenul observat la nivel internațional.
„Tot mai mulți părinți refuză injecția cu vitamina K pe fondul creșterii ezitării față de vaccinare, fenomen alimentat frecvent de dezinformarea din mediul online”, subliniază cercetătorii.
Deși vitamina K nu este un vaccin, specialiștii spun că aceasta a devenit ținta acelorași campanii de dezinformare care contestă măsurile medicale preventive.
Studii anterioare au arătat că familiile care refuză vitamina K intramusculară pentru copiii lor sunt mult mai predispuse să refuze imunizările ulterioare din copilărie.
Durează câteva secunde și poate preveni o tragedie
Potrivit specialiștilor, vitamina K este indispensabilă pentru formarea cheagurilor de sânge. Prin urmare, fără această vitamină, organismul nu poate opri eficient sângerările.
Nou-născuții sunt însă într-o situație aparte: se nasc cu rezerve foarte mici de vitamina K, primesc cantități foarte mici de la mamă în timpul sarcinii, laptele matern conține foarte puțină vitamină, iar flora intestinală, care contribuie ulterior la producerea acesteia, nu este încă dezvoltată la copiii mici.
„Împreună, acești factori îi fac pe nou-născuți deosebit de vulnerabili la sângerări”, explică autorii.
Din acest motiv, administrarea vitaminei K imediat după naștere este recomandată de decenii și este considerată standard de îngrijire în majoritatea sistemelor medicale din întreaga lume.
Cel mai mare pericol, în prima lună de viață
Analiza cercetătorilor a arătat că, din cei peste două milioane de copii incluși în studiu, 24.089 nu au primit injecția cu vitamina K.
Comparativ cu copiii care au beneficiat de această măsură preventivă, cei fără injecție au prezentat:
-
un risc cu aproximativ 50% mai mare de a dezvolta orice tip de sângerare în primele șase luni de viață;
-
un risc de aproape trei ori mai mare de hemoragie intracraniană, una dintre cele mai severe complicații, care poate provoca leziuni neurologice permanente sau chiar deces.
Cel mai mare pericol apare în primele 28 de zile după naștere, când organismul copilului este cel mai vulnerabil, avertizează specialiștii.
Nici varianta cu picături nu oferă aceeași protecție
Cu toate că vitamina K este și sub formă de picături orale, iar unii dintre părinții care refuză injecția acceptă administrarea în această variantă, considerând că această este mai „naturală”. Medicii oferă această variantă și copiilor născuți cu unele probleme de sănătate, cum ar fi hemofilia. În acest caz, se dă o doză la naștere, urmată de doze săptămânale timp de 12 săptămâni.
Studiul a arătat însă că administrată sub formă de picături nu este la fel de eficientă și acești copii au avut un risc de sângerare dublu comparativ cu cei care au primit injecția intramusculară.
„Spre deosebire de o singură injecție, picăturile trebuie administrate repetat, timp de mai multe săptămâni, ceea ce lasă loc omiterii unor doze sau administrării necorespunzătoare”, explică cercetătorii.
Specialiștii cer combaterea dezinformării
Concluziile cercetării vin într-un moment în care medicii din tot mai multe țări au avertizat că se observă o creștere a neîncrederii în măsurile medicale preventive destinate nou-născuților, scepticism alimentat de informații neverificate și teorii conspiraționiste răspândite pe rețelele sociale.
Autorii amplului studiu spun că rezultatele nu doar că demontează aceste mituri, ci consolidează dovezile existente privind eficiența vitaminei K, arătând că refuzul acestei intervenții nu este lipsit de consecințe grave.
Totodată, ei au solicitat demararea unor campanii mai eficiente de informare a părinților și cercetări suplimentare pentru a înțelege de ce tot mai multe familii aleg să refuze această măsură medicală și dacă aceeași neîncredere se regăsește ulterior și în deciziile privind vaccinarea copiilor.
„Părinții și persoanele care îngrijesc nou-născuți au nevoie de o informare mai bună privind importanța vitaminei K”, subliniază autorii studiului.
Este important de subliniat că aceste rezultate îngrijorătoare au fost înregistrate în Suedia, unde curentul antivaccinist este mult mai slab și are o aderență socială redusă comparativ cu țările din Europa de Sud-Est sau din zona balcanică, unde neîncrederea în instituții alimentează un scepticism accentuat.
Academia Americană de Pediatrie a recomandat oficial administrarea de rutină a vitaminei K la naștere în anul 1961. De atunci, ghidurile internaționale din țările dezvoltate au preluat măsura ca standard obligatoriu de îngrijire. Practica a fost introdusă în maternitățile din România în perioada comunistă, devenind o procedură standard de neonatologie aplicată în primele ore de viață ale tuturor nou-născuților.

