Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au admis, marţi, cererea DNA de suspendare pe o durată de 30 de zile a procedurii de dizolvare şi lichidare a Carpatica Asig SA, decizia fiind definitivă.
Iniţial, un alt complet de la instanţa supremă a respins pe 16 august cererea DNA, însă procurorii au făcut contestaţie având câştig de cauză.
"Admite contestaţia formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii de şedinţă din data de 16 august 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală, în dosarul nr. 2827/2/2014, privind pe intimata inculpată SC Carpatica Asig SA. Desfiinţează încheierea atacată şi rejudecând: admite cererea formulata de DNA şi, în consecinţă: în baza art.493 alin. (1) lit. a) şi alin. (4) Cod procedură penală, dispune luarea măsurii preventive a interdicţiei iniţierii procedurilor de dizolvare şi lichidare faţă de inculpata SC Carpatica Asig SA pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 13.09.2016 până la data de 12.10.2016, inclusiv. Definitivă", se arată în decizia de marţi a instanţei.
DNA a solicitat judecătorilor de la instanţa supremă suspendarea dizolvării Carpatiga Asig SA, având în vedere că această societate de asigurări a fost condamnată, în martie 2016, la plata unei amenzi penale de 600.000 de lei pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi dare de mită în formă continuată în dosarul, aflat în faza de apel, în care sunt judecaţi omul de afaceri Ilie Carabulea şi mai mulţi membri din fosta conducere a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
La data de 27 iulie 2016, Autoritatea de Supraveghere Financiară a decis, între altele, declanşarea procedurii de faliment şi lichidarea societăţii Carpatica Asig prin procedura obişnuită de insolvenţă. ASF a hotărât, totodată, emiterea solicitării pentru deschiderea procedurii falimentului Carpatica Asig, urmând să fie sesizat judecătorul sindic din cadrul tribunalului competent, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial pe data de 2 august.
"În cererea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorii arată că situaţia apărută în urma deciziei luate de ASF creează riscul lichidării şi radierii în termen scurt a inculpatei persoană juridică, astfel încât să nu mai poată fi trasă la răspundere penală. Prin urmare, considerăm că măsura solicitată este necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal", mai informa DNA.
În martie 2016, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Ilie Carabulea la şase ani şi şase luni închisoare cu executare pentru săvârşirea unor fapte de corupţie în dosarul ASF - Carpatica.
Condamnări au primit şi Marian Mârzac (fost membru neexecutiv al conducerii ASF) - patru ani şi şase luni închisoare cu executare, Radu Mustăţea (membru în CA al SC Carpatica Asig) - trei ani şi şase luni închisoare cu executare, Elena Rusu (membru în conducerea Carpatica Asig) - doi ani cu suspendare, Ina Crudu (director general la Carpatica Asig) - doi ani cu suspendare, Laura Chiţoiu (soţia fostului ministru al Finanţelor Daniel Chiţoiu) - un an închisoare cu suspendare, Ioan Opriş (expert tehnic auto) - două luni cu suspendare, Ioan Dacian Vinereanu - doi ani cu suspendare, Georgel Călin (fost secretar general ASF) - un an cu suspendare.
În acelaşi dosar, judecătorii au dispus achitarea fostului preşedinte al ASF Dan Radu Ruşanu, a lui Corneliu Moldoveanu, fost vicepreşedinte al ASF, şi a avocatului Dan Odobescu.
În plus, SC Carpatiga Asig trebuie să plătească o amendă penală de 600.000 de lei pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi dare de mită în formă continuată, această societate fiind obligată să publice hotărârea de condamnare în presa scrisă sau audiovizuală, pe parcursul a 10 apariţii.
Decizia Curţii de Apel a fost atacată de cei condamnaţi, dar şi de DNA la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Inculpaţii din dosar au fost trimişi în judecată de DNA în aprilie 2014, pentru săvârşirea unor fapte de corupţie. Potrivit DNA, în 2012, Carpatica Asig, companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11.000.000 euro.
Începând cu mai 2013, potrivit procurorilor, Ilie Carabulea împreună cu Radu Mustăţea şi Marian Mîrzac au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asig.
Ilie Carabulea (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Marian Mîrzac pentru a fi ales în conducerea ASF.
Astfel, în schimbul oferirii unui autoturism Audi A8 la un preţ subevaluat şi altor foloase necuvenite, Marian Mîrzac a influenţat funcţionari cu funcţii de conducere ori de execuţie în ASF, pentru a asigura protecţie societăţii de asigurări Carpatica Asig, arătau procurorii.
De asemenea, în iunie 2013, Marian Mîrzac a intervenit pe lângă Laura Chiţoiu, pentru ca aceasta să promoveze, cu celeritate şi cu nerespectarea condiţiilor legale, autorizarea ocupării, de către Ina Crudu, a funcţiei de director general al Carpatica Asig.
Procurorii mai susţineau că, în perioada 11 - 17 decembrie 2013, Dan Radu Ruşanu a exercitat presiuni, în calitate de preşedinte al ASF, asupra mai multor societăţi de asigurări, urmărind şi reuşind impunerea lui Radu Mustăţea, membru al CA Carpatica Asig, la conducerea BAAR, asociaţie care administrează fondul la care contribuie toate societăţile de asigurări din România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii şi mandatate să elibereze documente de asigurare de răspunde civilă auto carte verde. AGERPRES