Asfaltările, rețelele de canalizare, alimentare cu apă și gaze, reabilitarea școlilor, grădinițelor, creșelor etc. au fost făcute în satele României prin aceste programe care au venit în completarea fondurilor europene, acolo unde administrația locală nu are nici angajați specializați în gestionarea unor astfel de proiecte. Acum, România este în situația de a-și anula dezvoltarea din ultimii 20 de ani, pentru că multe localități sunt deja în stadiu de șantier, pentru noi lucrări, iar blocarea finanțării proiectelor prin programul „Anghel Saligny” lasă în urmă străzi desfundate, reduce utilitățile și închide creșe, grădinițe, școli sau dispensare. Toate se vor deteriora, în următorii ani. Bănuiala unora dintre primarii PSD și PNL este că ar fi o strategie care să-i elimine pe ei, calculată exact până la viitoarele alegeri, ca toți votanții să fie nemulțumiți și să nu mai existe realizări ale edililor actuali.
Așa-zisa soluție a premierului Ilie Bolojan de a reduce cheltuielile de la bugetul statului prin blocarea investițiilor prin programul „Anghel Saligny” anulează investițiile de miliarde de euro pe care le-a făcut Uniunea Europeană în România, încă din perioada de preaderare. Absolut toate fondurile alocate dezvoltării României au fost accesate degeaba, dacă Executivul blochează acum proiectele aflate în derulare și pe cele care urmau să fie finanțate după finalizarea unor lucrări de infrastructură. Iar fondurile europene au fost alocate României pentru a se dezvolta durabil și pentru a crește nivelul de trai al populației - aceasta e filosofia care a stat la baza alocărilor acestor bani.
În timp ce premierul analizează cifre, realitatea din teren este cu totul alta decât își imaginează șeful Guvernului. De exemplu, într-o comună mică, unde colectarea banilor din taxe locale nu poate acoperi investiții în infrastructură, lucrările de modernizare s-au făcut, în ultimele două decenii, doar cu aceste fonduri guvernamentale.
Potrivit aceleiași filosofii a Uniunii Europene care a alocat miliarde de euro statelor membre, ca să le ajute să se dezvolte la standardele UE, programele PNDL sau „Anghel Saligny” fac parte dintr-un fel de cofinanțare dată de România. Unele proiecte mari de dezvoltare a infrastructurii prin fonduri europene au o componentă de cofinanțare din fonduri proprii, de la Guvern, iar aceste programe adiacente au venit în completarea dezvoltării locale, tocmai pentru a contribui la planul general de dezvoltare armonioasă a României, acolo unde nu se pot accesa fonduri europene. Acum, noi suntem prinși în mijlocul unor lucrări de infrastructură, iar blocarea proiectelor înseamnă că vom rămâne cu străzile neasfaltate, cu gropi, cu școli și grădinițe închise, după ce am investit în toate acestea ani la rând”, spune primarul unei comune.
Străzile rămân fără asfalt și pline de „cratere”
În această perioadă sunt deschise foarte multe șantiere, tocmai pentru că erau planificate lucrări de infrastructură sau de reabilitare în toată țara. Proiectele au fost scrise în perioada în care nu spunea nimeni că nu vor mai fi bani și s-ar putea bloca. Ba chiar li s-a cerut primarilor și directorilor de instituții din toate județele să accelereze deschiderea de șantiere, fie pentru utilități, fie pentru reabilitarea școlilor, fie chiar pentru a se îngropa cablurile. Aceste proiecte se fac etapizat, iar acolo unde a trebuit să se facă săpături și nu vor mai fi bani pentru asfaltare, localitățile vor rămâne într-o situație mai proastă decât înainte de aderarea la UE.
Toți primarii sunt revoltați și nu pot accepta măsurile pe care vrea să le impună premierul Bolojan, mai ales după ce au aflat că banii din „Anghel Saligny” vor fi direcționați către finanțarea altor proiecte care nu se mai pot face cu bani din PNRR. Primarii care rămân cu șantiere în localități spun că Executivul își bate joc de ei, luându-le fondurile din proiecte executate corect, ca să acopere pierderi ale celor care nu au reușit să facă la timp procedurile și riscă să piardă banii din PNRR. Într-o astfel de situație se află, de exemplu, câteva campusuri școlare care ar fi trebuit să se construiască din fondurile PNRR, dar trei primării au întârziat achizițiile și Ministerul Educației le-a retras din program, pentru că lucrările nu s-ar putea finaliza la timp, iar România ar trebui să dea banii înapoi. Pentru a se finanța astfel de proiecte, multe localități rămân de acum încolo în paragină, fără utilități, fără străzi asfaltate, fără, școli, grădinițe, dispensare, iar pe lângă scăderea nivelului de trai al populației mai scade și valoarea proprietăților în acele zone care devin șantier pentru următorii ani.
Strategie pentru eliminarea primarilor actuali
Dar unii primari au altă bănuială în legătură cu această strategie care pare ilogică, însă aduce beneficii exact celor care au militat ani la rând pentru eliminarea PNDL și „Anghel Saligny”. „Noi am făcut toate lucrările din comună cu fonduri PNDL, apoi prin «Anghel Saligny». Nu ne permitem să le facem din bugetul local, pentru că nu avem atâția bani. Se știa că aceste fonduri se pot accesa pentru a ne dezvolta localitățile. Dar cine s-a opus mereu? USR! Nu am înțeles de ce USR vrea să elimine aceste fonduri guvernamentale pentru dezvoltarea locală. Acum înțelegem, prin ce face premierul Bolojan. Ne dă nouă o lovitură sub centură, ca să câștige ei capitalul electoral. Ne lasă cu șantiere timp de trei ani, după care vin alegerile și noi ce le mai putem spune oamenilor? Vor spune că primarul nu a fost în stare să asfalteze, că i-a lăsat fără străzi, că și-au rupt mașinile în gropi, că nu au apă, canal, gaze, iluminat stradal, podețe, că școala era în reabilitare și s-a închis. Toate astea sunt făcute pentru a ne face pe noi să le decontăm electoral, fix peste trei ani, ca USR să câștige alegerile locale, apoi pe cele parlamentare, după ce mereu ne-au acuzat pe noi, primarii de la PSD și PNL, că ne împărțim aceste fonduri de la guvern ca să venim la alegeri cu listele de realizări. Dar acelea chiar au fost realizări, nu doar ne-am prefăcut că accesăm fonduri!”, spune primarul unei comune care riscă să rămână cu trei șantiere abandonate și cu o școală închisă.
Cele mai multe localități care se află în această situație sunt conduse de primari PSD și PNL, în mediul rural și în urbanul mic. Orașele mari au alte posibilități de a-și finanța lucrările de infrastructură, dar primăriile mici s-au bazat pe aceste fonduri. Primarii revoltați spun că dacă i-ar fi anunțat cineva din timp să depună mai puține proiecte, ar fi prioritizat lucrările și nu ar fi fost nevoie să se blocheze acum toată România, să se ajungă la haos și la falimentarea unor firme angajate pentru aceste proiecte. Cei mai dezavantajați sunt exact cei mai gospodari, adică primarii care au vrut să implementeze cât mai multe proiecte pentru dezvoltarea localităților pe care le conduc.
Proiectele finanțate prin PNDL și „Anghel Saligny” umpleau listele de realizări ale primarilor în funcție, pe pliantele din campaniile electorale, nu doar la alegerile locale, ci și la cele parlamentare. Lovitura pare a fi calculată exact pentru a nu mai exista aceste realizări, mai ales după ce au fost asumate de primari pentru actualele mandate și nu se vor mai putea realiza.