Fosta companie Gelsor Network, care a centralizat toate proprietăţile imobiliare ale grupului Gelsor, a decis să-l facă răspunzător pe Sorin Ovidiu Vîntu pentru activele preluate de stat prin sechestru şi confiscare, în dosarul FNI, în care omul de afaceri a fost condamnat definitiv, anul trecut, la opt ani de închisoare. Sub actuala denumire SC Imobiliar Network 2002 SA, fosta Gelsor Network a rămas, prin decizie definitivă, fără un bloc întreg din centrul Ploieştiului, fără un imobil din Sectorul 1 al Capitalei, dar şi fără hotelurile Sulina şi Lebăda, din Delta Dunării, pe care, tot anul trecut, ANAF le-a scos la licitaţie. Toate aceste imobile făceau parte din patrimoniul imobiliar al firmei care a fost parte responsabilă în procesul FNI şi, în urmă cu câteva luni, au fost trecute drept pierderi în raportul financiar pe anul 2017. Recent, AGA a SC Imobiliar Network 2002 SA a votat că toate aceste pierderi să-i fie imputate lui Vîntu, urmând ca, la următoarea şedinţă AGA, să se găsească şi modalitatea de recuperare a prejudiciului de la omul de afaceri.
Concret, este vorba de o Hotărâre a Adunării Generale a Acţionarilor SC Imobiliar Network 2002 SA din data de 13 iulie 2018, prin care s-au supus la vot mai multe puncte de pe ordinea de zi. La punctul al cincilea, AGA a luat în discuţie prezentarea situaţiei actuale economico-financiare a societăţii.
Pe de-o parte, s-a luat în discuţie prezentarea şi aprobarea situaţiei clienţilor şi a creanţelor nerecuperate, prin înregistrarea clienţilor ca şi “incerţi”, şi, pe de altă parte, s-a supus dezbaterii prezentarea situaţiei privind pierderile din anul 2017, “generate de ieşirea din patrimoniul societăţii, prin executarea silită şi vânzarea la licitaţie a bunurilor imobiliare din localităţile Crişan şi Sulina, judeţul Tulcea, şi aprobarea modalităţii de acoperire a creanţei născute în urma acestei executări silite a societăţii”.
Conform documentului citat, punctul 5 a fost supus atât dezbaterii, cât şi votului AGA, care, la finalul şedinţei, a decis ca pierderile din anul 2017, generate de ieşirea din patrimoniul SC Imobiliar Network 2002 SA a proprietăţilor din Tulcea, dar şi, suplimentar, a unui imobil din Ploieşti şi a altuia din Bucureşti, pierdere suferită ca urmare a “executării silite instrumentate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în Dosarul nr. 27399/3/2012* şi vânzarea acestora prin licitaţie”, să-i fie imputate persoanei fizice Vîntu Sorin Ovidiu. Hotărârea a fost aprobată cu unanimitate, urmând ca modalitatea de acoperire a creanţei născute în urma acestei executări silite a societăţii să fie analizată şi supusă discuţiei şi aprobării acţionarilor în următoarea şedinţă a AGA, ce trebuia să fie întrunită în acest scop. Din datele existente, până în prezent această şedinţă AGA nu a avut loc.
Firma, controlată, în prezent, de un offshore cipriot
Actualii acţionari ai SC Imobiliar Network 2002 SA, respectiv offshore-ul cipriot Stonecom LTD, cu sediul în Nicosia, reprezentată de cetăţeanca poloneză Sylwia Marzena Marcinkovska (care deţine 99,99 la sută din acţiuni), şi românul Dragoş Corneliu Chircu, arată că pierderile companiei, ca urmare a condamnării din dosarul penal la care se făcea referire la punctul 5, de pe ordinea de zi a AGA din iulie, se ridică la suma de 31.003.224 de lei.
Conform procesului-verbal al şedinţei AGA, această sumă reprezintă valoarea contabilă a două terenuri şi imobile din Ploieşti şi Bucureşti, pe de o parte, dar şi suma încasată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ca urmare a vânzării prin licitaţie a hotelurilor Sulina şi Lebăda, din Delta Dunării.
Valoarea contabilă netă a imobilului din Ploieşti, strada Gheorghe Doja (mai puţin etajul al doilea, care a rămas în proprietatea SC Imobiliar Network 2002 SA), se ridică la suma de 5.869.495 de lei, iar valoarea contabilă netă a imobilului din Bucureşti, strada Gheorghe Brătianu nr. 20, sector 1, se ridică la 5.567.106 lei, sumele urmând a-i fi imputate lui Sorin Ovidiu Vîntu.
De asemenea, AGA a SC Imobiliat Network 2002 SA îi impută tot lui Sorin Ovidiu Vîntu şi sumele încasate de ANAF ca urmare a executărilor silite şi a vâzărilor la licitaţie a celor două hoteluri din Tulcea. Mai exact, omului de afaceri i se impută suma de 4.355.450 de lei, cu care Fiscul a vândut Hotelul Sulina, din localitatea Crişan, dar şi suma de 15.211.193 de lei, cu care ANAF a înstrăinat Hotelul Lebăda.
Hoteluri în Deltă, vândute de ANAF la licitaţie
În septembrie 2017, ANAF a reuşit să vândă proprietăţile de la Sulina şi de la Crişan, obţinând 19,56 milioane de lei. Nu a fost însă valorificată şi proprietatea de la Mihăileşti scoasă la vânzare cu un preţ de 282.319 lei, fără TVA. Conform unei informări publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a valorificat prin licitaţie două obiective turistice situate în Delta Dunării, respectiv comuna Crişan şi oraşul Sulina, judeţul Tulcea, în valoare totală de 19.566.643 de lei. Bunurile imobile valorificate au fost adjudecate la valori mai mari decât preţurile stabilite de evaluatori”, Fiscul menţionând faptul că “cele două bunuri imobile valorificate prin licitaţie erau sechestrate în dosarele penale nr. 36176/3/2012 şi nr. 37339/3/2012*”.
Hotelul Lebăda, din comuna Crişan, judeţul Tulcea, reprezintă o proprietate care deţine un teren intravilan, în suprafaţă de 39.393,68 metri pătraţi, pe care se află un restaurant, cu sprafaţa de 421,35 metri pătraţi, un bazin de înot în suprafaţă de 360 metri pătraţi, o popicărie cu suprafaţa de 648 metri pătraţi, o discotecă, cu suprafaţa de 178,28 metri pătraţi, un turn de observare cu suprafaţa de 14,95 metri pătraţi şi hotelul propriu-zis, cu suprafaţa de 1.482,43 metri pătraţi. La acestea se adaugă cinci magazii, un rezervor de combustibil, o instalaţie solară, o gheţărie şi duşuri.
În ceea ce priveşte hotelul din Sulina, acesta este amplasat pe un teren în suprafaţă de 14.278,47 metri pătraţi, din care hotelul şi restaurantul au o suprafaţă de 2.045,76 metri pătraţi, la care se adaugă nişte construcţii anexă.
Activele imobiliare ale Gelsor, grupate de SOV într-o singură firmă
SC Imobiliar Network 2002 SA, compania care îi impută lui Sorin Ovidiu Vîntu aceste pierderi, ca urmare a hotărârii penale, este fosta companie Gelsor Network SA, o ramificaţie a grupului Gelsor, înfiinţat şi controlat de SOV. Vîntu grupase în Gelsor Network toate activele imobiliare ale grupului Gelsor, firma fiind, ulterior, înstrăinată în favoarea offshore-ului cipriot Stonecom LTD.
Printre proprietăţile imobiliare administrate de actuala SC Imobiliar Network 2002 SA se numără fostele sedii ale Băncii Române de Scont şi ale grupului Gelsor, imobilele împânzind 20 de oraşe din România şi municipiul Bucureşti.
În februarie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat decizia definitivă în dosarul FNI, dispunând, pe latura civilă, confiscarea de la Sorin Ovidiu Vîntu echivalentul în lei a 7.289.406 dolari (sumă supusă procesului de spălare a banilor), fiind confiscate şi mai multe imobile ale omului de afaceri. Printre acestea se numără şi un teren intravilan, din localitatea Mihăileşti, judeţul Giurgiu, în suprafaţă de 1.805,3 metri pătraţi, şi imobilul aferent compus din patru camere şi dependinţe, în suprafaţă de 190,81 metri pătraţi. Tot atunci, a mai fost indisponibilizat şi un apartament din Iaşi.
De asemenea, instanţa a mai dispus confiscarea de la SC Imobiliar Network 2002 SA a unui teren intravilan, în suprafaţă de 579,.78 metri pătraţi, şi a trei apartamente amplasate într-un imobil din Strada Gheorghe Brătianu, nr. 20, Sectorul 1. De la aceeaşi firmă, instanţa a dispus confiscarea unui bloc cu 9 etaje, mai puţin etajul al doilea, amplasat în strada Gheorghe Doja, la numărul 41.
Opt ani de închioare în dosarul FNI
Prin decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la executarea a opt ani de închisoare în dosarul FNI. Omul de afaceri a fost trimis în judecată, în acest dosar, în luna septembrie a anului 2012, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare, fiind achitat de către judecători la această din urmă acuzaţie.
Cercetările finalizate în acest dosar penal au ca punct de plecare ancheta organelor judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), Banca Agricolă (BA), Banca de Investiţii şi Dezvoltare - BID şi Banca Română de Scont, aşa cum au fost completate după infirmare. Conform procurorilor de la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul General, “în urma analizei asupra actelor de urmărire penală efectuate, parte dintre ele finalizate prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti definitive, s-au stabilit punctele de convergenţă, care se situează pe următoarele paliere: activităţile ilicite au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului Gelsor (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vîntu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA etc.), deţinute şi administrate, prin persoane interpuse, de Vîntu Sorin Ovidiu; principalul beneficiar al sumelor de bani constituite în prejudicii aduse bugetului de stat şi/sau companiilor având capital de stat a fost Vîntu Sorin Ovidiu; succesiunea faptelor de natură infracţională cercetate în dosarele penale are o consistenţă internă puternică, redată atât prin congruenţa metodelor şi persoanelor avute în vedere, cât şi prin dependenţa faptelor de contextul creat prin diverse mijloace de Vîntu Sorin Ovidiu".
Potrivit probelor de la dosar, Sorin Ovidiu Vîntu, din aprilie 2003 şi până în 2012, ştiind că suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii, provine din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor. "Analiza coroborată a probelor demonstrează că Vîntu Sorin Ovidiu a cunoscut în permanenţă despre comiterea faptelor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI şi a acţionat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârşirea acestor infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operaţiuni economice şi juridice, să ascundă banii astfel obţinuţi", arătau procurorii.
Totodată, procurorii arată că "este de domeniul evidenţei" faptul că Sorin Ovidiu Vîntu "a avut reprezentarea împrejurărilor esenţiale ale cauzei" şi a acceptat faptul că prin acţiunile sale va contribui la ascunderea infracţională a sumelor de bani devalizate din FNI, "în scopul îmbogăţirii fără justă cauză".
31 de milioane de lei este prejudiciul pe care SC Imobiliar Network 2002 SA i-l impută lui Sorin Ovidiu Vîntu. Suma reprezintă valoarea netă contabilă a imobilelor confiscate în dosarul FNI şi valoarea cu care ANAF a vândut, în 2017, două dintre aceste proprietăţi.
Printre proprietăţile imobiliare scoase, anul trecut, la licitaţie, de către Fisc, se numără două hoteluri din Delta Dunării. Este vorba despre hotelul Sulina şi despre hotelul Lebăda, pe care statul a încasat 19,56 milioane de lei.