Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat, printr-o hotărâre definitivă, două acte ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență, precum și anexele aferente, care instituiau lista unor state considerate a fi în zona de risc epidemiologic ridicat și măsura carantinării persoanelor care intrau pe teritoriul României din aceste zone. Este vorba despre un act din luna mai și altul din luna iunie, judecătorii instanței supreme respingând, ca nefondat, recursul formulat de CNSU. Astfel, a fost menținută o sentință a Curții de Apel București de la începutul lunii iulie, care a constatat inexistența acestor acte guvernamentale, din simplul motiv că ele nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României și, astfel, nu puteau produce vreun efect juridic legal.
Acțiunea îi aparține studentului de la Facultatea de Drept a Universității Ecologice București, Cristian Adrian Secu, acesta atacând, în data de 22 iunie 2021, la Curtea de Apel București două hotărâri ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență emise în lunile mai iunie, în baza articolului 15 din Legea 136/2020. Dosarul a ajuns pe masa judecătorilor de la Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, iar primul termen de judecată a avut loc în data de 28 iunie, când magistrații au decis amânarea cauzei, pentru a se lua la cunoștință de înscrisurile depuse la dosar.
În 1 iulie, prin Hotărârea 1076/2021, Curtea de Apel București a respins cererea de intervenție accesorie a Departamentului pentru Situații de Urgență, pentru CNSU, ca inadmisibilă, și a admis, în parte, cererea lui Cristian Adrian Secu.
Mai exact, instanța a constatat „inexistentța articolului 1 a Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 40/2021 și a Anexelor aferente, precum și inexistența Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 28/2021 și a Anexelor la aceasta”. Pârâtul CNSU a fost obligat la plata sumei de 100 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Înalta Curte a administrat Guvernului „decisiva”
CNSU și DSU au formulat, în 12 iulie, recursuri împotriva acestei sentințe a Curții de Apel, iar dosarul s-a mutat, în 13 iulie, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aici, a fost nevoie de un singur termen de judecată, pentru ca speța să fie soluționată.
Pe 20 iulie, Completul Special 1 Vacanță a respins recursul declarat de CNSU, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, ca nefondat. Astfel încât desființarea celor două acte, considerate ca inexistente de către Curtea de Apel București, a rămas definitivă. Motivul, nepublicarea lor în Monitorul Oficial a României, așa cum prevede legea. Mai mult. Hotărârea Înaltei Curți este publicată în Monitorul Oficial, producând, astfel, efectele juridice legale.
Ce anume s-a constatat că nu există de către justiție? Primul act, Hotărârea 40/2021 a CNSU viza aprobarea clasificării țărilor/ teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată, iar articolul desființat aproba această clasificare, pentru stabilirea carantinării persoanelor care sosesc în România din aceste țări sau teritorii. Actul fusese emis în data de 17 iunie 2021, iar în anexă (de asemenea desființată) erau prezentate, tabular, țările clasificate în trei tipuri de zonă - roșie, galbenă și verde.
Al doilea act inexistent este Hotărârea CNSU 28 din data de 14 mai 2021, privind, de asemenea, aprobarea listei țărilor și teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, criteriile pe baza cărora se stabilesc acestea, precum și regulile de aplicare a măsurii carantinării asupra persoanelor care sosesc din acestea în România. Pentru carantinare existau și unele excepții, cum ar fi membrii Parlamentului European sau reprezentanții instituțiilor internaționale. O altă excepție se referea la persoanele vaccinate cu două doze sau cele care prezentau un test RT-PCR, care puteau fi scoase din carantină mai devreme de 14 zile.
Nici hotărârea CNSU care vizează carantina celor netestați sau nevaccinați, reveniți din concedii, nu este publicată în Monitorul Oficial
Cele două hotărâri desființate au fost înlocuite, pe data de 15 iulie, de o altă Hotărâre a CNSU, semnată de premierul Florin Cîțu, având numărul 46/2021. Este acea hotărâre care a generat mari probleme turiștilor români aflați în vacanță în Grecia și care au aflat, săptămâna trecută, că, la revenirea în țară, dacă nu sunt vaccinați, au de ales între prezentarea unui test RT-PCR sau carantină timp de 14 zile. Regimul juridic al acestui act este identic cu al hotărârilor desființate de justiție, deoarece nici el nu este publicat în Monitorul Oficial al României.
Avocata Elena Radu, care a mai desființat în instanță acte ale CNSU nepublicate în Monitorul Oficial, a comentat, pe contul său de socializare, situația creată. „Problema este că s-a constatat inexistența acestor hotărâri, cu consecință directă asupra celor care le-au pus în aplicare, în lipsa intrării lor în vigoare și a producerii de efecte juridice. E posibil să le țâțâie puțin dosul celor care le-au pus în aplicare, precum și celor care le-au invocat ca să respingă niște acțiuni”, arată avocata.
Elena Radu mai precizează că autoritățile „nu pot să ignore legea. Nici organul administrativ, nici cel chemat să verifice dacă organul administrativ a respectat legea și să țină cont de «necesități» sau de impresii. Altfel, e posibil ca, odată cu ignorarea legii, să se trezească și puțin condamnați”.