Sursele din sistem spun că e foarte posibil să se întâmple și de data aceasta exact ca în cazul programului „România Educată”, care s-a dezbătut aproape opt ani, apoi a fost rescris de consilierele președintelui Iohannis. Una dintre consiliere este chiar actualul ministru al Educației, Ligia Deca. După aproape zece ani de liniște în sistem, sindicatele ar putea ieși din nou în stradă, ca pe vremea lui Daniel Funeriu, când stăteau aproape zilnic în fața ministerului.
După demisia ministrului Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca, fost consilier al președintelui Klaus Iohannis, a preluat această funcție, urmând să ducă mai departe procesul de schimbare a legislației. Textele de lege parcurg un traseu complicat, fără de care nu pot ajunge la votul din Parlament. Trebuie să treacă printr-un circuit interministerial și să obțină avize de la toate celelalte ministere, apoi ajung la votul celor două camere ale Parlamentului. Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a explicat, la sfârșitul lunii august, pentru Jurnalul, ce s-a întâmplat atunci când legea pentru care el și-a asumat paternitatea a ajuns în Parlament, prevestind ceea ce începe deja să se întâmple acum, cu noul pachet legislativ. Funeriu a spus că diferențele între textul inițial al actualei Legi a Educației și ceea ce a ajuns să se aplice sunt enorme.
Așa cum arătam încă de la finalul lunii august, schimbarea în sistemul de educație s-ar putea produce totalmente diferit față de ceea ce s-a stabilit în cadrul echipelor de specialiști care au elaborat textele de lege, dar și față de ceea ce s-a dezbătut cu sindicatele și cu reprezentanții elevilor, studenților și părinților. Așa s-a întâmplat și cu Legea 1/2011, care a fost blocată în Parlament, apoi adoptată de Guvern, prin asumarea răspunderii, dar s-a mai întâmplat ceva asemănător și în cazul programului tutelat de Administrația Prezidențială, „România Educată”. Surse din sistemul de educație au declarat, pentru Jurnalul, că textul prezentat de președintele României, cu ocazia lansării programului, nu mai avea legătură cu ceea ce se convenise în cei aproape opt ani de dezbateri, fiind rescris de consilierele președintelui, Sandra Pralong și Ligia Deca. Cea de-a doua, devenind acum ministrul Educației, poate face oricând același lucru și cu noile proiecte de lege, mai ales pentru că nimeni din afara Ministerului nu știe ce conțin aceste texte care au intrat pe circuitul interministerial. Ligia Deca a ținut să sublinieze faptul că va urma aceeași linie de până acum, prin declarația oficială de la primirea mandatului: „Vom operaționaliza România Educată în literă și spirit”.
Banii și plagiatele sunt problemele de rezolvat
Cele mai grave probleme ale noului pachet de legi sunt legate de finanțarea sistemului de educație și de problema plagiatului. Presiunile pentru demiterea ministrului Cîmpeanu au fost făcute mai ales pentru că se ajunsese la stabilirea unui procent din PIB mult mai mare decât în prezent pentru finanțarea Educației. De peste 10 ani, Educația ar fi trebuit să primească anual 6% din Produsul Intern Brut, conform legii niciodată aplicate, iar noile reglementări ar fi făcut posibilă o alocare de peste 5% din PIB, după ce a primit circa 2,5% din PIB până acum. În Parlament ar putea ajunge un text deja modificat, pentru a nu se mai aloca acest procent.
Cealaltă problemă gravă este modificarea criteriilor de acordare a titlurilor de doctor, care implică desființarea și reorganizarea CNATDCU, dar și imposibilitatea ca titlurile să mai fie retrase altfel decât prin hotărâre judecătorească definitivă, în urma unor procese echitabile. Marea miză a legii educației universitare era chiar aceasta, însă ar putea fi eliminată printr-o simplă intervenție pe text a noului ministru, Ligia Deca. O parte din aceste modificări deja se aplică, prin vechile Ordine de ministru date de Sorin Cîmpeanu și prin aplicarea unei hotărâri judecătorești a Curții Constituționale, de la finalul lunii august. Decizia CCR a fost contestată de aceiași luptători împotriva plagiatului care au cerut demiterea lui Cîmpeanu. Curtea Constituțională a decis ca titlul de doctor să poată fi retras doar dacă „nu a intrat în circuitul civil”, stabilind că anularea tezelor intrate în circuit civil poate fi făcută legal doar prin instanța judecătorească, însă noul ministru al Educației poate face o modificare în textul legii care merge la votul din Parlament, ignorând decizia CCR, așa cum s-a mai întâmplat și în alte cazuri.
Schimbarea legislativă pentru Educație ar mai putea aștepta câțiva ani, iar la final ar putea fi aplicate două legi care să nu mai aibă nicio legătură cu propunerile inițiale ale ministerului de resort sau cu ceea ce s-a stabilit în urma dezbaterii publice. Așa s-a întâmplat și cu actuala Lege 1/2011.