Miercuri (3 aprilie) și joi (4 aprilie), de la ora 18:30, vă propunem spectacolul de operă Bărbierul din Sevilla de Gioachino Rossini. Pentru reprezentația de joi, 4 aprilie, în rolul contelui Almaviva va fi invitat tenorul Andrei Fermeșanu, directorul general interimar al Operei Naționale Române din Iași. Repertoriul tenorului Fermeșanu include roluri principale în opere celebre precum Bărbierul din Sevilla (Rossini), Elixirul dragostei (Donizetti), Don Giovanni (Mozart), Evgheni Oneghin (Ceaikovski), Rigoletto (Verdi) sau Carmina Burana (Carl Orff). În ceea ce privește opera Bărbierul din Sevilla, Rossini a reușit să construiască, prin muzica sa, o poveste cu personaje îndrăgite de public (fermecătorul bărbier Figaro, îndrăgostitul și neliniștitul conte Almaviva, preafrumoasa Rosina, posesivul doctor Bartolo), care creează mereu bună dispoziție în sala de spectacol, printr-o acțiune plină de umor, care a rămas în repertoriul universal al marilor teatre lirice de pretutindeni. Denumită inițial Almaviva: inutila precauțiune, opera Bărbierul din Sevilla are libretul scris de Cesare Sterbini, după piesa Le Barbier de Séville de Pierre Beaumarchais.
Vineri, 5 aprilie, de la ora 18:30, în foaierul Operei Naționale București, va avea loc spectacolul Mozart și Salieri. Programul variat aduce în prim-plan secvențe memorabile din opere precum Il Re pastore, La clemenza di Tito, Idomeneo și Requiem. De la arii de concert la fragmente orchestrale și cvartete, fiecare moment promite să transporte audiența în epoca de aur a muzicii clasice. În această călătorie muzicală, veți descoperi pasiunea tumultuoasă a lui Mozart și profunzimea emoțională a lui Salieri.
Sâmbătă (6 aprilie, de la ora 18:30) și duminică (7 aprilie, de la ora 11:00), vă invităm la spectacolul de balet pentru copii Albă ca zăpada și cei șapte pitici, pe muzica compozitorului Cornel Trăilescu și după libretul regizorului Anghel Ionescu Arbore. Una dintre cele mai cunoscute povești pentru copii, Albă ca Zăpada și cei șapte pitici a fraților Grimm a fost publicată, într-o primă versiune, în 1812, iar apoi, în 1854, în varianta finală. Oglinda fermecată, mărul otrăvit, sicriul din sticlă, personaje precum regina cea rea sau cei șapte pitici sunt detalii din poveste care au pătruns, de-a lungul timpului, în imaginarul colectiv, inspirând nenumărate producții artistice așa cum sunt, spre exemplu, spectacolul din 1912, de pe Broadway (unde piticii primesc, pentru prima dată, nume) și filmul Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, din 1937, al lui Walt Disney, care, ca și povestea originală, a stat la baza unui număr impresionant de creații artistice, printre care și producțiile de balet.