Sectorul construcţiilor, cu o pondere în economie de 7%, continuă să crească, mai ales susţinut de infrastructură, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, sectorul a crescut în iulie cu 16%, după un avans al lucrărilor de infrastructură de 38. Rezidenţialul, pe de altă parte, a tras în jos sectorul, cu o scădere de 15% an/an, dar partea de nerezidenţial, unde sunt spaţiile comerciale, logistica sau birourile a mai contrabalansat cu un plus de 7%.
Construcţiile sunt, din 2019, unul dintre motoarele economiei în România şi în 2023 toate prognozele arată că avansul va continua. Cheia este la fondurile europene, care au deblocat marile proiecte de infrastructură, sunt de părere economiştii.
„Statisticile exprimă consolidarea momentului pozitiv la nivelul acestui sector intensiv în capital şi forţă de muncă în a şaptea lună a anului curent, evoluţie determinată de implementarea programelor europene pentru dezvoltarea infrastructurii critice”, comentează datele Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică de la Banca Transilvania.
La şapte luni din 2023, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 12,4%, cele mai mari creşteri fiind în zona de reparaţii capitale (+33,5%), lucrări de construcţii noi (+10,5%) şi lucrări de întreţinere şi reparaţii curente (+10,4%), arată datele INS. Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la construcţiile inginereşti (+33,6%) şi la clădirile nerezidenţiale (+0,4%). Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 6,4%.
Pentru restul anului, prognozele rămân optimiste, cel puţin în zona lucrărilor de construcţii: estimările econometrice elaborate exprimă evoluţia construcţiilor din România cu un ritm superior componentei structurale (tendinţa) pentru a zecea lună consecutiv în iulie. Conform prognozelor revizuite prin încorporarea datelor publicate de INS, sectorul de construcţii din România ar putea creşte cu ritmuri medii anuale de 11,6% în 2023, 8,6% în 2024, respectiv 10,7% în 2025”, mai scrie Rădulescu de la BT.
(sursa: Mediafax)