România va găzdui, în perioada 17-18 septembrie, summitul “Iniţiativa celor Trei Mări” (Baltică - Adriatică - Neagră), iniţiativă la care au aderat Austria, Bulgaria, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria şi Polonia. Un eveniment adus în atenţia opiniei publice româneşti mai mult prin sfada dintre Guvern şi Preşedinţie pe tema banilor alocaţi sau nealocaţi pentru organizarea evenimentului. Veşnica şuşanea din politica românească va căpăta, astfel, şi o dimensiune europeană în toamnă, mai ales că şi proiectele pe care România le va propune sunt futuriste, cel puţin în ceea ce ne priveşte pe noi.
Temele care vor fi abordate în cadrul acestei reuniuni, în care majoritatea participanţilor sunt oficiali de rang doi sau chiar trei, sunt extrem de generoase, potrivit site-ului oficial al summitului. Interconexiuni de transport în regiunea 3SI, Interconexiuni energetice în regiunea 3SI, Potențial de cooperare cu țările vecine din regiunea 3SI, Interconectări digitale în regiunea 3SI, Valori comune, Democratizarea și statul de drept ca condiții fundamentale pentru o creștere economică durabilă etc.
Cu ce se prezintă România
Guvernul României a adoptat în cursul lunii august trei memorandumuri cu privire la lista de proiecte prioritare pe care ţara noastră le va promova la acest summit. În număr de şase, ele vor viza domenii de importanţă strategică de pe agenda regională şi europeană, respectiv, digital, energie şi transporturi. Astfel, cele şase proiecte propuse de România vor fi:
-Crearea unei platforme digitale inteligente pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea “Iniţiativei celor Trei Mări”, care va oferi posibilitatea monitorizării factorilor de poluare, dar şi de efectuare a unor analize de risc;
-Crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport şi logistic şi definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil şi crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei;
-Proiectul FAIRway Danube, care are ca obiectiv general implementarea Master Planului pentru Reabilitarea şi Întreţinerea Şenalului Dunării şi Afluenţilor săi Navigabili, elaborat în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării;
-Proiectul RAIL 2 SEA - “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk - Constanţa”, care are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3.663 km.
-Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA, faza 1 şi 2), amplificarea coridorului bidirecţional de transport gaze natural Bulgaria - România - Ungaria - Austria (faza 3 a BRUA) şi dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului sudic de Transport pentru gazele naturale de la ţărmul Mării Negre (de la Marea Neagră la Podişor).
Carul înaintea boilor: digitalizarea sectorului energetic
Cu excepţia gazoductului BRUA, unde lucrurile au început să se mişte, dar nu sunt încă foarte clare în ceea ce priveşte traseul având în vedere că Ungaria nu-l vrea dus spre Austria, restul proiectelor par mai degrabă desprinse din filmele SF. A vorbi astăzi în România despre digitalizarea sectorului energetic sau crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei te transformă într-un partener neserios de dialog. Într-o ţară în care sistemul energetic nu are o strategie de dezvoltare, majoritatea termocentralelor sunt la pământ, aproape 50% din locuinţe şi 3.500 de şcoli se încălzesc cu lemne, ca acum 100 de ani, pare că punem, după o bună tradiţie românească, carul înaintea boilor.
Ruta feroviară Gdansk - Constanţa, o discuţie ca în gară
O altă idee este şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk - Constanţa. Proiectul are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României. Lungimea totală a traseului va fi de 3.663 km şi va traversa patru state: Polonia, Republica Slovacă, Ungaria şi România. Pe ce traseu se va merge în România încă nu se ştie, dar să luăm traseul Coridorului IV Pan-European (Curtici - Simeria - Sighişoara - Braşov – Bucureşti - Constanţa) la care se lucrează, la relanti, de ceva ani. Modernizarea a început în urmă cu mai bine de şase ani, odată cu semnarea primelor contracte, dar lucrările sunt încă departe de finalizare. Într-un termen optimist, am putea spune că pe undeva prin 2024 ar putea fi gata, în condiţiile în care reabilitarea multor tronsoane trebuia finalizată de ani de zile.
Platforme inteligente pentru gestionarea incompetenţei
Crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport este o altă prioritate a României, în condiţiile în care infrastructura de transport este la pământ. Viitoarea platformă inteligentă nu va ţine loc de autostrăzi sau de căi ferate pe care să se poată circula cu 160 de kilometri/h, aşa că până vom gestiona inteligent serviciile de transport, noi ar trebui să avem aceste servicii aduse la nivelul Europei. Când un tren de călători face mai bine de 10 ore de la Bucureşti la Timişoara, iar unul de marfă ştie doar ora de plecare, nu şi pe cea de sosire, când avem mai puţin de 800 de kilometri de autostradă, platformele digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport nu ar putea gestiona decât incompetenţa.
Prezenţă subţire, aşteptări minime
“Iniţiativa celor Trei Mări” a fost lansată de către Croaţia, alături de Polonia, în anul 2015, iar prima reuniune a avut loc la Adunarea Generală ONU. Anul trecut, întâlnirea s-a ţinut la Varşovia, la ea participând toţi cei 12 şefi de state ai ţărilor membre şi, mai ales, președintelui american Donald Trump. De aceeaşi prezenţă nu poate spune că se va bucura actuala reuniune care va avea loc la Bucureşti. Au confirmat prezenţa preşedinţii Austriei, Croaţiei şi Poloniei. În rest, niciun premier, ci doar miniştri şi viceminiştri. Despre prezenţa unei oficialităţi de prim rang a politicii americane, nu se poate vorbi la ora aceasta. Pe de altă parte, privind retrospectiv toate reuniunile “Iniţiativei celor Trei Mări”, în urma lor nu a rămas nimic palpabil, adică nu a fost demarat niciun proiect economic.