Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
BNR estimează o nouă creștere a inflației până în iulie
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a avertizat că inflația ar putea continua să crească în următoarele luni, pe fondul efectelor provocate de criza din Orientul Mijlociu asupra piețelor de petrol și gaze. Acesta a vorbit despre impactul „inflației Ormuz”, care a amplificat presiunile asupra prețurilor și a modificat traiectoria estimată anterior de banca centrală.
Potrivit lui Isărescu, BNR vede „ușoare presiuni inflaționiste”, amplificate în ultima perioadă, însă guvernatorul a subliniat că evoluția trebuie privită în contextul scăderii așteptate a inflației față de nivelurile foarte ridicate atinse anterior.
„Va crește până prin iulie. Nici noi nu știm exact, sunt mulți factori. Probabil că se duce până la 11%”, a spus Mugur Isărescu, precizând că, ulterior, inflația ar urma să coboare accelerat.
Prognoza BNR: inflație de circa 5,5% la final de an
Guvernatorul BNR a explicat că, potrivit proiecțiilor actuale, inflația ar putea ajunge spre 6% în septembrie, iar la sfârșitul anului s-ar putea situa în jurul nivelului de 5,5%, în funcție de evoluțiile externe și interne.
„Spre sfârșitul anului, 5% și ceva”, a afirmat Isărescu, adăugând că prognoza este strict condiționată de ipotezele privind conflictul din Orientul Mijlociu și de revenirea la un minim de stabilitate politică și guvernamentală.
Pentru finalul anului următor, BNR estimează o inflație de 2,9%, iar în 2027 revenirea în intervalul țintit de banca centrală, însă guvernatorul a insistat că acest scenariu depinde de factori pe care România nu îi controlează integral.
Isărescu: „Ne trebuie guvern. În mod clar”
Mugur Isărescu a respins ideea că ar fi optimist, dar a spus că încearcă să transmită un mesaj realist și pozitiv, într-un context în care tensiunile economice și politice pot amplifica percepțiile negative.
„Nu, nu sunt”, a spus guvernatorul, întrebat dacă este optimist. El a explicat că lucrurile sunt încă „controlabile”, dar că România are nevoie de stabilitate politică.
„Ne trebuie însă guvern. În mod clar. Nu putem să ne descurcăm singuri”, a declarat Isărescu, subliniind că sunt mulți factori care nu pot fi controlați de banca centrală
Isărescu: „Salariile se deteriorează în termeni reali, dar ne ajută în lupta cu inflația”
BUCUREȘTI (MEDIAFAX) - Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a avertizat marți că traiectoria descendentă a inflației s-a inversat în martie, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al scumpirii bruște a petrolului, în timp ce economia resimte tot mai puternic efectele ajustării fiscale.
Isărescu a explicat că, după primele două luni în care inflația urma o direcție descendentă, situația s-a schimbat odată cu șocul de pe piețele de petrol și gaze naturale. Guvernatorul BNR a vorbit despre așa-numita „inflație Ormuz”, despre care se discută în Europa, și care a produs efecte în lanț asupra prețurilor la energie, îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu.
„Inflația Ormuz” și scumpirile în lanț
„A crescut foarte mult prețul îngrășămintelor”, a spus Mugur Isărescu, subliniind că evoluțiile externe au afectat ritmul de temperare a inflației.
Potrivit guvernatorului BNR, creșterea abruptă a prețului țițeiului a avut un efect invers față de tendința de scădere a inflației, iar șocul s-a transmis rapid către mai multe piețe importante pentru economie.
Salariile țin inflația în frâu, dar populația simte presiunea
În același timp, guvernatorul BNR a arătat că inflația de bază, asupra căreia banca centrală poate acționa mai direct, a continuat să decelereze. Explicația vine însă cu un cost social important: reducerea cererii de consum, slăbirea activității economice și scăderea costurilor unitare cu forța de muncă.
Isărescu a afirmat că evoluția costurilor salariale este „surprinzător de bună” din perspectiva inflației, dar a admis că situația nu este favorabilă pentru populație. Menținerea salariilor, în condițiile în care acestea se deteriorează în termeni reali, ajută la lupta cu inflația, însă este dificilă din punct de vedere social.
Consum mai slab, inflație mai mică
Guvernatorul BNR a arătat că și scăderea volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul este „social dureroasă”, dar contribuie la temperarea inflației. Companiile și-au optimizat cheltuielile de personal, pe fondul slăbirii activității economice, iar piața muncii s-a detensionat.
Potrivit lui Mugur Isărescu, acestea sunt efectele ajustării fiscale, care a dus la o deviație a PIB-ului „puternic negativă”, semn al restrângerii activității economice. Partea bună, a spus el, este că această evoluție temperează cererea și ajută la reducerea presiunilor inflaționiste.
„Să vedem cum putem să o calibrăm mai bine ca să fie și suportabilă social”, a declarat guvernatorul BNR.
Investițiile, singura cale pentru o creștere fără inflație
În privința economiei, Isărescu a spus că așteptările nu sunt optimiste, dar nici „dezastruos pesimiste”, ci realiste. El a remarcat o traiectorie pozitivă a investițiilor în ultimele trimestre din 2025 și a exprimat speranța că această tendință va continua și în 2026.
Guvernatorul BNR a avertizat însă că evoluția viitoare va depinde tot mai mult de finanțarea din surse externe, care are nevoie de continuitate politică. „Criza politică nu ajută în acest sens”, a spus Isărescu.
Isărescu: Nu poți face corecție fiscală și creștere pe consum în același timp
Potrivit acestuia, România nu poate face simultan corecție fiscală și creștere bazată pe consum, deoarece cele două direcții sunt conflictuale. În schimb, investițiile pot susține o creștere economică solidă și neinflaționistă, fără să creeze probleme în relația cu creditorii externi.
Isărescu a explicat că investițiile au încă o pondere redusă în PIB și trebuie să crească semnificativ pentru a compensa scăderea consumului. Totuși, aceasta este zona prin care economia poate fi susținută fără reaprinderea inflației.
Vești bune: deficitul comercial și contul curent s-au redus
Isărescu a vorbit și despre o „avalanșă de vești relativ bune”, menționând scăderea deficitului comercial, mai ales în a doua parte a anului 2025, pe fondul unui an agricol favorabil și al temperării cererii de consum.
De asemenea, soldul contului curent s-a redus, ceea ce indică o direcție bună, chiar dacă evoluția nu este spectaculoasă.
Speranțe pentru un nou an agricol bun
Guvernatorul BNR a mai spus că speră ca România să aibă un an agricol bun și în 2026, precizând că, până acum, lucrurile arată favorabil.
Euro la 5,20 lei, noua normalitate? Iată ce spune Isărescu
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a transmis că evoluția cursului euro/leu va fi decisă de piață, după ce moneda europeană s-a menținut în jurul nivelului de 5,20 lei timp de aproximativ două săptămâni.
Șeful BNR a evitat să spună dacă românii ar trebui să se obișnuiască sau nu cu actualul nivel al cursului, dar a subliniat că, potrivit calculelor băncii centrale, euro pare să se afle într-o zonă de echilibru.
Guvernatorul BNR spune că nivelul actual al cursului pare să fie unul de piață, dar avertizează că stabilitatea depinde de corecția fiscală
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că piața va decide evoluția cursului euro/leu, după ce moneda europeană s-a menținut în jurul nivelului de 5,20 lei timp de aproximativ două săptămâni.
Întrebat când ar putea scădea euro sau dacă va rămâne stabil în zona actuală, Isărescu a răspuns: „Piața va spune. Asta e răspunsul scurt”.
Guvernatorul BNR a explicat că banca centrală permite în prezent o flexibilitate mai mare a cursului, iar evoluția va depinde de cerere și ofertă.
„De timp ce am zis că o să lăsăm mai mult flexibil, piața o să răspundă dacă e în sus sau în jos. După calculele noastre, se pare că e unde trebuie”, a spus Isărescu.
El a precizat însă că aceste evaluări sunt doar calcule, în timp ce piața este formată din „sute, mii de operatori, cumpărători, vânzători”.
Nivelul actual al cursului
Întrebat dacă românii ar trebui să se obișnuiască cu actualul nivel al cursului, Isărescu a respins formularea.
„Eu nu vă zic că ar trebui să vă obișnuiți cu cursul actual. Vă spun că e un curs de piață, deocamdată, și s-ar putea să fie normal”, a afirmat guvernatorul BNR.
Guvernatorul BNR a explicat că românii se uită la cursul euro/leu ca la un indicator de încredere în economie, iar mișcările bruște pot provoca reacții negative.
„Această particularitate a României, a populației, că se uită la cursul de schimb ca la un indicator de încredere. Mișcările prea violente nu fac bine”, a afirmat șeful BNR.
Citește pe Antena3.ro
