Curios este că cele două părți se înțeleseseră asupra prevederilor noului CCM, dar ITM București a refuzat înregistrarea lui pe motiv că partea sindicală, reprezentată în negocieri de către SINDALIMENTA, nu este reprezentativă la nivel de unitate, și asta în ciuda a două decizii judecătorești definitive care arătau contrariul, spune federația. În replică, deși precizează că va respecta decizia Curții de Apel București, inspectorul șef al ITM București susține că înregistrarea acestui contract nu trebuie făcută la instituția pe care o conduce, ci la Ministerul Muncii.
Decizia ITM Bucureşti de a bloca înregistrarea acestui contract, asupra căruia partea patronală și cea sindicală bătuseră palma, a fost în contradicţie flagrantă cu decizia Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a Civilă nr. 21 FED din data de 02.09.2020 prin care se constata că Federaţia Națională a Sindicatelor din Industria Alimentară este reprezentativă la nivel de grup de unităţi, fiind îndreptăţită să participe la negocierea contractelor colective de muncă la nivelul unităţilor unde a obţinut reprezentativitatea (Quadrant-AMROQ Beverages SRL, Ursus Breweries SA, Bergenbier SA, Bermas SA, Heineken Romania SA şi Coca Cola HBC Romania SRL etc). Prin această decizie a Tribunalului Bucureşti era confirmată sentinţa civilă a Tribunalului Bucureşti nr. 21 FED din data de 04.08.2017 prin care s-a constatat reprezentativitatea SINDALIMENTA la nivel de grup de unităţi (societăţile menţionate mai sus). Cu toate acestea, voința inspectorului șef Constantin Bujor a fost mai tare ca legea, asta și în ciuda solicitării ministrului Muncii, Marius Budăi, care ceruse găsirea unei soluții legale pentru înregistrarea CCM, astfel încât cei 1.000 de angajați ai fabricii Pepsi-Cola să poată beneficia de drepturile negociate.
ITM București, bun de plată acum
Conform deciziei Curții de Apel București din data de 22 septembrie în dosarul nr. 20102/3/2021, instanța a obligat acum ITM București să „înregistreze în Registrul unic de evidență Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel de unitate, SC Quadrant, pentru 2021-2023”. De asemenea, din cauza incompetenței demonstrate de inspectorul șef al ITM București, instituția statului a fost obligată de instanță la plata unor cheltuieli de judecată în sumă de 2.286 lei și a unui onorariu de 2.000 de lei pentru avocat. Victoria în instanță a SINDALIMENTA ar trebui să dea de gândit autorităților, aceasta fiind un mesaj pentru reprezentanții instituțiilor publice care se joacă cu legea.
Înregistrarea trebuia făcută la Ministerul Muncii, susține inspectorul șef
Contactat telefonic de Jurnalul, inspectorul șef al ITM București Constantin Bujor a declarat că se va pune imediat în aplicare decizia Curții de Apel București și se va înregistra contractul, dar a ținut să precizeze că acesta trebuia înregistrat la Ministerul Muncii și nu la ITM București, deoarece el a fost negociat la nivel de grup de unități și, potrivit Legii 62 privind dialogul social, în acest caz înregistrarea se face la minister. „Vreau să vă spun că în prima fază instanța de fond a respins solicitarea Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, iar acum nu știu ce elemente noi au apărut astfel încât decizia Curții de Apel București să schimbe situația. O să vedem motivarea instanței, dar este posibil ca aceasta să ne fi asimilat (ITM-.n.red) cu Ministerul Muncii”, ne-a declarat inspectorul Constantin Bujor. Totuși, realitatea îl contrazice pe șeful ITM București, deoarece negocierea s-a făcut la nivel de unitate, fiind vorba doar de societatea Quadrant-AMROQ Beverages SRL și nu la nivel de grup de unități.
Acuzații grave aduse de SINDALIMENTA
Din punctul de vedere al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, Inspecția Muncii a devenit o instituţie care de multă vreme nu mai veghează asupra bunei funcţionări a relaţiilor dintre sindicate şi patronate, o instituţie deprofesionalizată, spune președintele SINDALIMENTA, Dragoș Frumosu, iar în aceste condiții, inspectorul șef de la ITM București Constantin Bujor și-a permis să dea propria interpretare a unor decizii ale instanțelor de judecată, pentru a refuza înregistrarea CCM. „De fapt, la mijloc este o răzbunare personală a inspectorului Bujor care s-a arătat deranjat că am acționat în instanță instituția pe care o conduce. Acum o lună s-a depus la ITM București Contractul Colectiv de Muncă negociat cu reprezentanții angajatorului Quadrant-AMROQ Beverages SRL pentru perioada 2022-2024, dar inspectorul șef și-a delegat acum competențele privind corespondența cu SINDALIMENTA șefei serviciului înregistrări contracte de muncă, o persoană care, de asemenea, poartă o mare vină pentru neînregistrarea contractului negociat cu îmbuteliatorul Pepsi-Cola pentru perioada 2022-2023”, ne-a declarat președintele SINDALIMENTA, Dragoș Frumosu.
„Legea 62 privind dialogul social este foarte proastă și dă loc la interpretări, ceea ce a făcut și inspectorul șef de la ITM București care a amestecat negocierea la nivel de unități cu negocierea la nivel de unitate pentru a-și justifica refuzul de a înregistra contractul colectiv de muncă. Din toată această situație am înțeles clar mai multe lucruri. În ministere și instituțiile publice sunt numiți politicieni și funcționari în funcții importante, deși nu au pregătirea corespunzătoare și nici curajul luării unor decizii clare, în conformitate cu prevederile legii. În situația de față, inspectorul Constantin Bujor și șefa serviciului înregistrări contracte colective de muncă trebuie demiși pentru că au prejudiciat drepturile a peste 1.000 de angajați timp de doi ani, încălcând prevederile legii și sentințele judecătorești. Inspecția Muncii trebuie reorganizată la nivel național, astfel încât să poată interveni cu puteri depline acolo unde este vorba despre negocierea contractelor colective de muncă, iar Legea dialogului social, modificată, deoarece prevederile ei sunt contradictorii. Drepturile angajaților și respectarea lor sunt negociate și apărate din ce în ce mai greu, nu sunt prevăzute sancțiuni în situația în care angajatorul se implică în organizarea și acțiunile sindicatului și aici am multe exemple pe care le pot face publice”.
Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA
Când patronatul își face propriul sindicat se ajunge tot la instanță
Dacă acum situația de la Pepsi-Cola este una fericită pentru salariați, în care patronatul și sindicatul s-au înțeles în vederea semnării unui contract colectiv de muncă, patronatul fiind chiar parte în proces alături de SINDALIMENTA din dorința de a se înregistra contractul, o situație diferită se înregistrează la societatea S.C. Coca Cola HBC România unde, de peste trei ani, federația se lovește de o altă problemă. „Reprezentanții angajatorului nu doresc negocierea unui contract colectiv de muncă, apelând la tot felul de subterfugii pentru a-și atinge scopul. Aici s-a constituit și un sindicat «galben», al conducerii, aceasta înțelegând să-l folosească în strategiile sale, ajungând până la încercarea de a semna un document care să reducă drepturile salariaților obținute în negocierile anterioare. În acest caz am primit sprijinul organizațiilor europene și internaționale la care SINDALIMENTA este afiliată și, în final, instanța de judecată ne-a dat câștig, sentința fiind definitivă. Vom solicita conducerii HBC Coca Cola verificarea situației și luarea unor măsuri drastice împotriva celor care s-au opus în România negocierii unui contract colectiv de muncă”, potrivit lui Dragoș Frumosu. Pentru SINDALIMENTA, cele două victorii în instanță sunt considerate ca fiind foarte importante, pentru că magistrații au devenit, în multe cazuri, ultima soluție pentru a impune respectarea legii privind drepturile angajaților într-o țară în care atingerea unui nivel de trai decent a rămas un vis pentru milioane de salariați.