Răzvan Ionescu, prim-adjunctul directorului SRI, Ionel Bălan, directorul STS, și Dan Paul Iamandi, directorul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, au fost înaintați, zilele trecute, de președintele României, la propunerea șefilor SRI, CSAT sau Ministerului Afacerilor Interne. Tot acum, fostul procuror șef al DIICOT, Codruț Olaru, a fost trecut în rezervă, cu gradul de general cu două stele. De asemenea, șeful Logisticii din MAI, Ion Peligrad, implicat, în 2008, în scandalul Loganurilor de lux cumpărate pentru poliție, a fost, la rândul lui, înaintat în gradul de chestor principal de poliție.
Trei generali au fost înaintați, cu ocazia Zilei Naționale a României, de 1 decembrie 2022, de către președintele României la cel mai înalt grad militar care poate fi conferit unor ofițeri, în timp de pace. Este vorba despre gradul de general de armată, cu patru stele. Conform legislației, există un singur grad militar peste acesta, respectiv cel de mareșal, care poate fi acordat numai în timp de război și numai generalilor care au deja patru stele. În România, au existat doar patru personalități care au avut gradul de mareșal. Ne referim la Constantin Prezan, Alexandru Averescu, Ion Antonescu și Regele Mihai I al României.
După ce președintele Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete privind înaintarea în grad a unor înalți ofițeri din Armată sau din servicii, România are încă trei generali cu patru stele. Primul dintre ei se numește Dan Paul Jenică Iamandi, care a fost înaintat la gradul de general cu patru stele, de la cel de general-locotenent cu trei stele. Iamandi, în vârstă de 55 de ani, este, din 2019, inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, iar avansarea sa în grad vine ca urmare a propunerii făcute de ministrul de Interne, Lucian Bode. Proaspătul general de armată a absolvit, în 1990, Școala de Ofițeri Activi de Artilerie Antiaeriană, Rachete și Radiolocație Brașov, iar în 1997 cursurile Facultății de Drept.
Succesorul lui Coldea a mai primit o stea
Tot la gradul de general de armată cu patru stele a fost înaintat, zilele trecute, și prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informații, generalul locotenent cu trei stele Marcel Răzvan Ionescu. Acesta deține, în prezent, funcția celebrului general Florian Coldea.
Răzvan Ionescu are 47 de ani și, conform CV-ului, activează de peste 20 de ani ca ofițer activ în cadrul SRI. De profesie fizician, Ionescu a absolvit masterul NATO Senior Executive din cadrul SNSPA, a absolvit cursurile seminarului Combaterea Armelor de Distrugere în Masă și Terorismului din cadrul Centrului European pentru Studii de Securitate George C. Marshall din Germania. În SRI, el a ocupat mai multe funcții, atât în cadrul unităților centrale, cât și teritoriale, pe problematici privind criminalitatea organizată transfrontalieră, respectarea regimurilor internaționale privind proliferarea sistemelor de armament, fluxuri financiare internaționale, migrație și terorism. În 2017, a fost avansat la gradul de general-maior.
De altfel, directorul SRI, Eduard Hellvig, nu i-a uitat pe niciunul dintre adjuncții săi, înaintând președintelui României propuneri privind avansarea în grad a tuturor. Astfel, au fost înaintați la gradul de general cu trei stele generalii cu două stele Răducu George Stancu, Adrian Ciocârlan și Cristian Romeo Bizadea.
De același tratament a beneficiat și directorul Telecomunicațiilor Speciale
Cel de-al treilea ofițer avansat la gradul de general de armată cu patru stele este nimeni altul decât actualul director al Serviciului de Telecomunicații Speciale, până de curând generalul cu trei stele Ionel Sorin Bălan, în vârstă de 54 de ani. Acesta a fost numit, de către președintele Klaus Iohannis, în funcția de director al STS, în 27 mai 2020. Bălan a absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni de la Sibiu și Facultatea de Inginerie, specializarea calculatoare, din cadrul Universității „Lucian Blaga” Sibiu.
El s-a încadrat, în 1990, la Institutul Militar de Transmisiuni Sibiu din cadrul Ministerului Apărării Naționale, iar, în anul 1997, a fost transferat la Serviciul de Telecomunicații Speciale. În anul 2005 a fost promovat în funcția de șef al Oficiului Județean de Telecomunicații Speciale Sibiu, unde a activat până în anul 2017.
A fost avansat și artizanul afacerii Loganurilor de 70.000 de euro pentru Poliție
O avansare interesantă în grad a fost făcută și în rândul ofițerilor care activează în Ministerul Afacerilor Interne. Lucian Bode l-a propus spre avansare pe actualul director al Direcției Generale Logistice a MAI, chestorul Ion Peligrad, care a și fost avansat de către președintele Klaus Iohannis la gradul de chestor principal de poliție, aferent gradului de general cu două stele în armată. Ion Peligrad a făcut obiectul unei anchete a Corpului de Control al ministrului de Interne, Cristian David, în legătură cu faimosul contract de leasing încheiat de IGPR, pentru achiziţia celor 6.000 de autospeciale Logan la preţuri de până la zece ori mai mari decât cele practicate pe piaţă la acel moment. Între timp, pe această afacere s-a aşezat un strat gros de praf.
Interesant este că unul dintre politicienii care l-au ajutat în carieră pe Ion Peligrad a fost nimeni altul decât celebrul Ioan Rus, care, la data de 21 mai 2012, acesta a emis un Ordin prin care l-a numit pe Peligrad la conducerea Direcţiei de Logistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. În luna octombrie a anului 2008, ministrul de atunci al Internelor, Cristian David, a dispus efectuarea unui control administrativ cu privire la achiziţia de către IGPR a unui număr de 6.000 de autoturisme dotate cu tehnică specială de la societatea Ager Leasing IFN SA, aparţinând omului de afaceri giurgiuvean Mihail Bogdan Savin.
Contractul, în valoare de 70 de milioane de euro, a fost semnat în 2006, dar s-a derulat efectiv în prima parte a anului 2008. La vremea respectivă, autorităţile vorbeau despre un prejudiciu adus statului de acest contract în valoare de 10 milioane de euro. Conform anchetei interne, Peligrad s-ar fi ocupat în mod special de notele de fundamentare şi de criteriile pe care trebuia să le îndeplinească firma ce urma să fie aleasă să achiziţioneze şi să perfecţioneze maşinile Poliţiei.
Procurorul care nu iese la pensie, ci este trecut în rezervă. Condruț Olaru, general cu două stele, la 49 de ani
Deși nu la fel de spectaculoasă ca în cazul celor trei generali cu patru stele la care ne-am referit mai sus, este notabilă și o a patra avansare în grad făcută, săptămâna aceasta de către președintele României, Klaus Iohannis. Este vorba despre emiterea decretului privind înaintarea în gradul de general-maior cu două stele a generalului de brigadă cu o stea, Codruț Olaru, precum și trecerea în rezervă a acestuia ca ofițer MApN, începând cu data de 31 decembrie 2022.
Codruț Olaru figura, în anul 2011, ca procuror șef al DIICOT și cadru militar în rezervă. În luna februarie a anului 2011, a primit gradul de locotenent-colonel, iar, în octombrie același an, a fost înaintat la gradul de colonel. Aceste avansări au fost dispuse de către fostul ministru al Apărării Naționale, celebrul Gabriel Oprea.
Corneliu Dobrițoiu, cel care i-a succedat lui Oprea la conducerea ministerului, a luat decizia, în urma analizei efectuate de o comisie specializată, să îi retragă, un an mai târziu, lui Codruț Olaru gradul de colonel. Numai că, în anul 2013, noul ministru de resort, Mircea Dușa, i-a redat lui Codruț Olaru, în anul 2013, acest grad.
În anul 2016, în timp ce activa ca procuror militar în rezervă la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Codruț Olaru a fost avansat de către președintele României, Klaus Iohannis, la gradul de general de brigadă cu o stea. Avea, la vremea respectivă, 43 de ani. Toate bune și frumoase, numai că procurorul nu a activat niciodată în Armată. Conform CV-ului, Olaru a absolvit, în anul 1995, Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza, iar, în 2007, a absolvit Colegiul Național de Apărare. Din 1995, a lucrat ca procuror criminalist în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, ca procuror-șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, ca procuror la Parchetul Tribunalului Bacău, ca procuror la DIICOT Bacău, ca procuror-șef al DIICOT Bacău, după care, între 2007 și 2013, a deținut funcția de procuror-șef al DIICOT. Apoi, până în 2016, a activat ca adjunct al procurorului general al României, având în coordonare Secția Parchetelor Militare și DIICOT, apoi a devenit membru al CSM, vicepreședinte al Consiliului, în prezent fiind membru al Secției pentru Procurori.
Potrivit ultimei declarații de avere pe care a completat-o la data de 11 martie 2022, Codruț Olaru preciza că, în ultimul an fiscal, a încasat de la Consiliul Superior al magistraturii salariu și alte drepturi, în sumă totală de 488.767,6 lei, la care se adaugă alte drepturi bănești de la Parchetul General, în cuantum de 36.627 lei, și de la UM 02520 București (Secția Parchetelor Militare) suma de 56.342,92 lei. În total, Codruț Olaru a realizat, din aceste activități, venituri anuale de 545.110,52 lei, adică de 45.425,9 lei pe lună (9.270,6 euro).