Acordul prevede o încetare a ostilităților timp de 60 de zile, pe care negociatorii au descris-o drept baza unui armistițiu de durată.
În această perioadă, insurgenții Hezbollah ar trebui să se retragă la aproximativ 40 de kilometri de granița dintre Israel și Liban, iar forțele terestre israeliene să plece din sudul Libanului, permițând armatei libaneze să se desfășoare în locul lor.
Libanul va trece apoi la o supraveghere riguroasă a mișcărilor Hezbollah la sud de râul Litani, pentru a preveni regruparea militanților în această zonă. De altfel, trupele de menținere a păcii ale Organizației Națiunilor Unite (UNIFIL), armata libaneză și un comitet multinațional au primit sarcina de a monitoriza mișcărilor grupării susținute de Iran.
Pentru încheierea acordului, diplomaţia internaţională s-a bazat pe Rezoluţia 1701 a Consiliului de Securitate al ONU, care a pus capăt războiului precedent dintre Israel şi Hezbollah, în 2006, și care prevede că doar armata libaneză şi „Căştile albastre” pot fi desfăşurate la frontiera de sud a Libanului.
De altfel, negocierile în vederea ajungerii la o înțelegere - inițiate și conduse de Statele Unite, cu o contribuție importantă din partea Franței - s-au axat în principal pe punerea în aplicare a acestei rezoluții.
În schimb, administrația americană ar fi dat asigurări cu privire la sprijinul său față de o acţiune militară israeliană, în eventualitatea apariției unor „acțiuni ostile” din partea Hezbollah, în condițiile în care statul evreu a anunțat deja că va relua operațiunile militare, în cazul unei încălcări a înțelegerii.
Dezbateri aprinse în Cabinetul Netanyahu
Decizia Israelului de încetare a focului cu Hezbollah a venit după ce Cabinetul de securitate al Israelului a votat cu 10-1 în favoarea unui acord pentru armistițiul de 60 de zile.
Acesta vine după mai bine de un an de ostilităţi transfrontaliere şi două luni de război deschis între armata israeliană şi puternica formaţiune libaneză, înarmată şi sprijinită de Teheran.
Înainte de a da unda verde finală, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a precizat că durata încetării focului va depinde „de ceea ce se va întâmpla în Liban”.
„În deplin acord cu Statele Unite, menţinem libertatea completă de acţiune militară” în Liban, a continuat el, adăugând că, „dacă Hezbollah încalcă acordul şi încearcă să se înarmeze din nou, vom ataca”.
Figură importantă a extremei drepte, aliată cu Netanyahu, Itamar Ben Gvir, ministrul Securităţii naţionale şi membru al Cabinetului de securitate, a apreciat că acordul de încetare a focului din Liban este „o eroare istorică”.
„Acest acord nu corespunde obiectivului războiului, acela de a-i aduce acasă, în siguranţă, pe locuitorii din nord!”, a reacţionat el pe platforma „Telegram”.
Neîncredere în ONU și în libanezi
Tocmai din cauza pericolului care poate apărea în orice moment, Israelul „nu va lăsa nimic în seama ONU în viitor” și va „semnala imediat” orice eventuală reînarmare a Hezbollah, deoarece toate părțile implicate în acest acord încearcă să învețe din neajunsurile ultimei rezoluții de pace, susține Edmund Fitton-Brown, fost ambasador al Marii Britanii în Yemen și actual consilier principal al „Counter Extremism Project”, organizație internațională non-profit, care luptă în vederea combaterii grupărilor extremiste de pretutindeni.
Israelul a criticat mult timp incapacitatea UNIFIL de a gestiona situația, pe măsură ce prezența Hezbollah creștea, iar extremiștii continuau să lanseze atacuri în Israel.
Situația avea să atingă un punct culminant în luna octombrie, atunci când Israelul a lansat o invazie terestră în Liban pentru a elimina Hezbollah, invocând nerespectarea termenilor rezoluției ONU.
„Misiunile ONU în regiune au fost un eșec și ar trebui să recunoaștem acest lucru”, remarca și fostul ambasador al SUA la ONU, Mark Wallace, citat de „MailOnline”.
După anunțarea acordului, Reuters a citat un înalt oficial american anonim, care a declarat că SUA se vor coordona cu armata libaneză pentru a descuraja eventualele încălcări ale noului acord. Wallace își exprimă însă scepticismul față de această perspectivă.
„Este un nonsens că SUA vor colabora cu Forțele Armate Libaneze (LAF). Le-am sprijinit timp de mulți ani și nu avem niciun rezultat concret (...) E o prostie!”, precizează el.
Prim-ministrul libanez, Najib Mikati, a subliniat însă că guvernul lui se va angaja să consolideze „prezența armatei în sud” pentru a pune în aplicare Rezoluția 1701 a Națiunilor Unite și va colabora cu forțele ONU de menținere a păcii din țara sa.
Libanul este afectat de creșterea sărăciei și de o criză economică profundă, încă dinainte ca războiul să strămute mii de persoane și să avarieze infrastructura vitală a țării
În acest context, Israelul va ezita să se bazeze pe armata libaneză și pe ONU și va urmări probabil cu mare atenție toate mișcările de la graniță, după ce a anunțat că își rezervă dreptul de a interveni, dacă va observa cea mai mică dovadă de reînarmare a Hezbollah la frontiera sa.
„Acordul poate fi fragil”, remarcă, de altfel, Edmund Fitton-Brown. „Acesta plasează o mare responsabilitate asupra autorităților libaneze și a LAF”, mai spune el.
„În trecut, acestea nu au fost capabile să își impună punctul de vedere în fața Hezbollah. Deși ambele părți ale acordului recunosc importanța Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate al ONU, acest lucru nu constituie o evaluare entuziastă a performanțelor UNIFIL din ultimii 18 ani!”, precizează expertul politic.
În viitor, Israelul „nu va lăsa nimic în seama ONU” și „nici viitoarea administrație americană nu le va cere acest lucru. Israelul își va folosi perioada de retragere, de 60 de zile, pentru a se asigura că Hezbollah s-a retras complet la nord de râul Litani”, susține Edmund Fitton-Brown.
„Este interesant faptul că SUA par să aibă un rol în realizarea unei delimitări recunoscute la nivel internațional a frontierei terestre”, mai observă el.
Undă de șoc pentru Hamas
Încheierea acordului va avea repercusiuni în întreaga regiune, resimțite în special în Liban și în rândurile grupării palestiniene Hamas.
„Iranul, Hamas, Houthis și milițiile șiite irakiene vor fi dezamăgite de abordarea unilaterală a Hezbollah față de această încetare a focului”, afirmă Fitton-Brown.
„Hezbollah a inițiat intensificarea ostilităților în urmă cu 13 luni, legându-și campania de cauza palestiniană. Acum, au fost de acord să se oprească, în timp ce aliații lor din Hamas continuă să fie loviți”, spune el.
De altfel, chiar Netanyahu a insistat asupra acestui lucru, afirmând că o calmare a situației pe frontul nordic va elibera resurse pentru intensificarea acțiunilor contra Hamas și a Iranului.
Concomitent, foarte probabil, alți actori vor urmări cu atenție dacă pot slăbi controlul exercitat de Hezbollah și Iran asupra Libanului pentru a ocupa zona lor de influență.
„Siria va fi acum arena-cheie de urmărit și, apoi, Irakul. Atât aprovizionarea Hezbollah, cât și atacurile asupra Israelului pot veni din și prin Siria. Israelul se va grăbi să semnaleze orice acțiune de acest gen. Și, chiar mai rapid, să ia măsuri ferme împotriva acestui stat”, afirmă Fitton-Brown.
La rândul său, Mark Wallace susține că acordul va fi „cu siguranță” o lovitură pentru Hamas și Iran. „Sunt însă sigur că Iranul consideră acest lucru o salvare de moment pentru Hezbollah, care va supraviețui pentru a lupta mai târziu”, adaugă fostul ambasador american.
„Este timpul ca libanezii, care au cerut ajutor ani de zile, să se ridice contra Hezbollah, aflată acum într-o stare vulnerabilă, să spună «destul terorii și destul Iranului» și să-și recucerească țara. Dacă vreun lider occidental ar avea un minim de curaj, Vestul ar trebui să-i ajute!”, mai spune el.
Înțelegere fragilă
Alon Pinkas, diplomat și fost ambasador israelian, a declarat pentru „Al Jazeera” că acordul pare încă „foarte fragil”, deoarece este „extrem de dificil de menținut și de susținut pe termen lung”.
El a avertizat că prevederile acordului sunt „imposibil de aplicat” și a citat opoziția crescândă, atât din spectrul politic de centru-stânga, cât și din cel de dreapta din Israel.
Cu toate acestea, președintele american, Joe Biden, a calificat încetarea focului drept o „veste bună”, subliniind în același timp că Israelul „își păstrează dreptul la autoapărare”, dacă Hezbollah încalcă termenii acordului.
El a declarat că „acordul anunță un nou început pentru Liban”, asediat de luni întregi de bombardamente și de strămutarea a sute de mii de persoane.
„Permiteți-mi să fiu clar: dacă Hezbollah sau oricine altcineva încalcă acordul și reprezintă o amenințare directă pentru statul evreu, atunci Israelul își păstrează dreptul la autoapărare, în conformitate cu dreptul internațional”, a spus el.
Aceasta este o schimbare semnificativă de ton, deoarece Israelului nu i s-a permis să aplice Rezoluția 1701 pentru a respinge Hezbollah de la granița sa.
De când Hezbollah a început atacurile în Israel, în semn de solidaritate cu Hamas, în octombrie, anul trecut, tirurile de rachete au strămutat aproximativ 70.000 de persoane din nordul Israelului, a mai precizat, marți, Biden.
Până în prezent, Ministerul libanez al Sănătății estimează că peste 3.800 de persoane au fost ucise în țară, începând din octombrie 2023.
Atacurile intensificate ale Israelului din acest an au eliminat o mare parte din conducerea Hezbollah, dar nimeni nu poate anticipa dacă gruparea finanțată de Teheran va sta cu capul la cutie multă vreme.