Comisia Europeană ar fi vrut să impună statelor UE Inspecția Tehnică Periodică la un an pentru mașinile mai vechi de 10 ani, însă miniștrii Transporturilor din mai multe țări au votat împotrivă, la finalul săptămânii trecute. Până la votul final pentru o astfel de modificare ar mai trece câteva luni, pentru că trebuie să fie parcurse mai multe etape, însă România are deja o lege proprie care impune ITP-ul la un an pentru toate mașinile mai vechi de 12 ani, ceea ce înseamnă că doar o decizie care vizează și situația din țara noastră ar putea schimba din nou legislația națională, în favoarea celor care dețin autoturisme vechi. Principala motivație a miniștrilor care au respins propunerea CE este aceea de a scuti deținătorii acestor autovehicule de eforturi și plăți suplimentare.
Dacă în UE s-ar stabili o regulă clară care să fie impusă tuturor statelor membre, privind ITP-ul la un an sau la doi ani, pentru mașinile mai vechi de 10 ani, România ar putea modifica regulile interne printr-un simplu ordin dat de Ministerul Transporturilor - așa cum s-a procedat și atunci când s-a impus verificarea anuală a autovehiculelor mai vechi de 12 ani.
În prezent, în cele mai multe țări membre UE, mașinile mai vechi de 10 ani sunt supuse unor inspecții obligatorii o dată la doi ani. În România, ITP-ul este anual pentru mașinile mai vechi de 12 ani, în timp ce pentru cele cu vechime între 3 și 12 ani se face la 2 ani, iar pentru mașinile noi, prima verificare este la 3 ani de la prima înmatriculare, urmată de intervale de 2 ani.
Propunerea de a se face anual ITP-ul acestor autovehicule a venit la Bruxelles cu scopul de a se consolida siguranța rutieră și de a se reduce poluarea. Miniștrii Transporturilor din țările membre, reuniți la Bruxelles, s-au opus acestei măsuri, mai ales pentru a evita „impunerea unor costuri suplimentare proprietarilor de vehicule” - se arată într-un comunicat de presă al Consiliului UE.
Votul miniștrilor Transporturilor din țările UE a fost favorabil altor propuneri ale Comisiei Europene, tot pentru reducerea poluării, în cadrul politicilor „verzi”, precum implementarea unor noi metode de monitorizare a emisiilor de oxizi de azot și particule în suspensie sau măsuri care se vor lua împotriva manipulării kilometrajului. Pentru a deveni obligatorii în țările membre UE, aceste măsuri mai trebuie să se voteze în Parlamentul European.
Numărul „rablelor” e în creștere
În prezent, în România sunt înmatriculate peste 8,4 milioane de autoturisme, din care circa 5,5 milioane sunt mai vechi de 15 ani, reprezentând 65% din total. Problema deficitului bugetar a întârziat și a modificat inclusiv Programul „Rabla”, singura măsură prin care s-a reușit scoaterea de pe străzi a unui număr mare de autoturisme vechi și poluante.
Mai exact, în ultimii 20 de ani au fost casate peste un milion de autoturisme vechi prin intermediul programelor „Rabla”, dar tot nu este suficient, pentru că numărul lor nu a scăzut nici măcar la 50% din totalul mașinilor înmatriculate.
În plus, 60% din mașinile second-hand înmatriculate anul trecut erau mai vechi de 10 ani, numărul acestora crescând doar din 2023 până în 2024 cu 10%, la aproximativ 340.000. Specialiștii au constatat că un motor Euro 2 poluează cât 20 de mașini noi, iar o mașină fără normă poluează cât 40 de mașini electrice la un loc, dar scăderea puterii de cumpărare și costurile mari ale mașinilor noi vor duce la creșterea numărului mașinilor vechi în țara noastră, dacă nu se iau altfel de măsuri pentru descurajarea achiziționării acestora. Una dintre măsuri a fost impunerea inspecției tehnice periodice la un an pentru autovehiculele mai vechi de 12 ani.
Planurile „verzi” și măsuri din alte state
Sunt țări membre UE care au înăsprit condițiile deținerii autovehiculelor mai vechi de 3 ani. De exemplu, în Germania și în Franța este impus ITP-ul la un an chiar și pentru mașinile mai vechi de 4 ani, impozitul auto este calculat în funcție de nivelul emisiilor de CO2, ceea ce face întreținerea lor mai costisitoare. În Olanda, taxele de înmatriculare pentru mașinile vechi sunt semnificativ mai mari, iar în Norvegia, autoritățile oferă stimulente consistente pentru achiziționarea de mașini electrice, inclusiv scutiri de taxe, acces gratuit la feriboturi și parcări.
Politicile „verzi” au fost adoptate și de țara noastră, în cadrul unui Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2023-2030 - PNIESC - care promovează mersul pe jos și mașinile electrice sau alimentate cu hidrogen. România a revizuit acest plan, după ce CE a criticat dur țara noastră pentru măsuri prea blânde pentru reducerea poluării mașinilor.
Autoritățile române justifică măsura creșterii numărului de autoturisme alimentate cu combustibili alternativi prin nevoia de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, conform Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și Acordul de la Paris.