Dacă vor avea bafta să câștige cel puțin 2.000 de euro dintr-o singură mână, atunci trebuie să știe că vor fi și mai abitir verificați pentru că asupra lor va plana o suspiciune extrem de gravă, cea de finanțare a terorismului internațional. Furnizorii de jocuri de noroc vor fi transformați în adevărați James Bond, fiind aruncați în prima linie a luptei mondiale împotriva răului care amenință planeta, chiar dacă nu au o pregătire adecvată. Ei vor fi obligați să-și cunoască clientela, asigurând colectarea numelui și prenumelui clientului, eventual și a pseudonimului, dacă este cazul, data și locul nașterii, seria și numărul cărții de identitate, a CNP-ului, a cetățeniei, adresei de domiciliu sau de reședință. De asemenea, jucătorii vor fi încadrați, acolo unde este cazul, în categoria persoanelor expuse public sau care dețin calitatea de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public. Datele vor fi păstrate timp de 5 ani, dar condițiile în care acestea vor fi depozite se stabilesc de către fiecare furnizor de jocuri de noroc, conform unui ordin al președintelui Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) emis în baza Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, intrat în vigoare la sfârșitul săptămânii trecute.
Cei care vor avea norocul să câștige cel puțin 2.000 de euro într-o singură tranzacție vor fi din nou înregistrați cu toate datele personale. Procedura de înregistrare a datelor va fi din nou reluată dacă „se stabilește în mod rezonabil, prin mijloace legale, că beneficiarul real este diferit de client”. Ordinul nu explică ce se înțelege prin „mod rezonabil” și înțelegem că această interpretare este lăsată la latitudinea fiecărui furnizor de jocuri de noroc. În cazul în care informațiile nu se pot verifica pe baza documentelor și a veridicității lor, ordinul precizează că se va realiza acest lucru „din orice alte surse credibile și independente, dar fără a se limita la bazele de date publice/private care conțin informații de la autorități publice, care pot fi consultate prin mijloace rezonabile și legale, conform prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019”. Ordinul președintelui ONJN păstrează însă misterul în legătură cu ce alte baze de date ar mai putea fi interogate și cum ar avea acces proprietarii de cazinouri, păcănele sau de organizatorii pariurilor sportive la acestea.
Organizatorii vor putea solicita clienților documente suplimentare pentru ca aceștia să dovedească legalitatea sursei fondurilor folosite la plasarea mizelor.
Va curge cu reclamații la ONPCSB
Tranzacțiile vor fi obligatoriu raportate de furnizorii jocurilor de noroc către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), dacă suspectează că fondurile utilizate pentru activitatea din sălile de joc provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului sau dacă jucătorul nu este beneficiarul real al tranzacției, iar acesta nu poate fi identificat sau nu este cine pretinde că este. Oricum, numele unui jucător poate ajunge pe lista neagră a ONPCSB și doar dintr-o toană a furnizorului de jocuri dacă acesta consideră că informațiile pe care le deține sunt relevante în aplicarea Legii nr. 129/2019 și a reglementărilor sectoriale.
„Furnizorul de servicii de jocuri de noroc reține în evidența proprie toate documentele și înregistrările legate de client și tranzacții pentru o perioadă de 5 ani de la data ultimei operațiuni efectuate de client în relația cu acesta. Furnizorul stabilește, prin politica sa internă, mecanisme adecvate privind păstrarea documentelor, cu respectarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 129/2019, și accesul la acestea”.
Ordinul președintelui ONJN
Până la ultimul chioșcar, toți patronii, suspecți de terorism
Companiile au fost obligate anul trecut să depună o declarație la Registrul Comerțului prin care să specifice beneficiarii reali ai firmelor. Conform unei directive a Uniunii Europene, statul român are obligația să deschidă un registru central cu beneficiarii reali ai firmelor din țară, aceasta fiind văzută de Bruxelles ca o acțiune eficientă de luptă împotriva finanțării terorismului. Cum directivele europene sunt obligatorii pentru toate statele, și țara noastră a trebuit să se conformeze, numai că la noi au fost obligate să depună această declarație toate companiile, indiferent de dimensiunea lor pentru că Guvernul, condus la acea dată de Ludovic Orban, și-a dat cu stângul în dreptul, uitând să notifice Comisia Europeană că micile firme au fost exceptate de la depunerea declarației. De anul acesta declarația este obligatorie doar pentru firmele nou înființate și pentru cele care operează modificări în statute.