În urma câștigurilor considerabile ale extremei drepte, noul Parlament European este de așteptat să acorde prioritate problemelor precum imigrația, securitatea și criza continuă a costului vieții în detrimentul schimbărilor climatice. Având în vedere numărul de europarlamentari care se opun agendei ecologice a blocului, Uniunea Europeană ar putea fi, de asemenea, forțată să încetinească tranziția la zero.
Dar în loc să schimbe cursul, UE ar trebui să își dubleze obiectivele climatice și să ia o pagină din manualele Chinei și Statelor Unite. În special, ar trebui să imite Actul de reducere a inflației (IRA) al președintelui american Joe Biden prin crearea unui program „cumpărați ecologic și european” și a unui Fond european de dezvoltare industrială (FEID) pentru a sprijini tranziția sa către energie curată.
Unul dintre cele mai populare argumente ale extremei drepte împotriva tranziției energetice este că Pactul Verde European se bazează în mare măsură pe contribuțiile din China și SUA. Importurile UE de produse cu tehnologie curată din China au crescut vertiginos în ultimii ani, totalizând 23,3 miliarde de dolari pentru bateriile litiu-ion, 19,1 miliarde de dolari pentru panouri solare și 14,5 miliarde de dolari pentru vehiculele electrice (EV) numai în 2023.
Prin contrast, IRA a crescut dramatic investițiile Americii în energie regenerabilă. În al doilea trimestru al anului 2023, de exemplu, SUA au investit aproape 10 miliarde de dolari în tehnologia de fabricare a bateriilor, mai mult decât dublul investiției totale în baterii, energie solară și eoliană, materiale critice și vehicule electrice în al doilea trimestru al anului 2022.
În fața unei concurențe globale mai mari, economia UE se află într-o dublă criză. Pe de o parte, cele mai dinamice companii ale sale investesc mai degrabă în SUA decât în Europa. Pe de altă parte, exporturile din China către UE sunt în creștere, în special în urma ultimelor tarife ale lui Biden asupra mărfurilor chinezești.
Ne-am putea aștepta ca un Parlament European mai naționalist să îmbunătățească perspectivele pentru sectorul industrial al UE. Dar prețurile acțiunilor pentru companiile europene de top din energie regenerabilă precum Vestas, Nordex și Orsted au scăzut a doua zi după alegerile europarlamentare, din cauza temerilor că câștigurile extremei drepte ar putea întârzia tranziția ecologică.
Pentru a consolida poziția competitivă a UE, factorii de decizie trebuie să acționeze decisiv pentru a sprijini industriile critice. Peste 1.200 de organizații, inclusiv 840 de companii producătoare de top, au semnat recent Declarația de la Anvers - care solicită un „Acord industrial european” ca parte cheie a agendei strategice a UE pentru 2024-2029. Prim-ministrul belgian Alexander De Croo a spus cel mai bine: „Cum continuăm să ne dezvoltăm industria europeană? Răspunsul este: cu un acord industrial european la același nivel cu un acord ecologic european”.
Sunt necesari în special patru pași. În primul rând, factorii de decizie europeni trebuie să recunoască faptul că încetinirea tranziției net zero va eroda competitivitatea globală a UE. Adoptarea tehnologiilor cu emisii zero este cea mai bună modalitate de a reduce importurile de combustibili fosili și de a atinge autosuficiența energetică. În schimb, menținerea status quo-ului subminează strategia de securitate energetică a blocului și se lasă în mâinile președintelui rus Vladimir Putin.
În al doilea rând, înființarea FEID este crucială pentru obținerea independenței energetice și a suveranității tehnologice. După cum a arătat punerea în aplicare a ajutorului financiar paneuropean în timpul crizei COVID-19, instituțiile UE pot lua decizii critice și pot lua măsuri în temeiul lor în decurs de luni, atunci când este necesar.
În al treilea rând, FEID ar trebui să fie finanțat prin emisiuni comune de datorii. Pentru a stimula producția de tehnologii verzi, cum ar fi vehiculele electrice, pompele de căldură și panourile fotovoltaice, acest mecanism de finanțare ar trebui să fie ușor accesibil antreprenorilor, fără cerințe excesive de eligibilitate. În mod esențial, FEID nu poate reuși fără instrumente de finanțare adecvate pentru companiile de energie regenerabilă din UE - un avantaj de care se bucură deja companiile americane în cadrul IRA. Dar factorii de decizie politică ar trebui să condiționeze o astfel de finanțare de investițiile în capacitatea de producție și crearea de locuri de muncă în industrii specifice.
În sfârșit, emiterea de datorii comune ar trebui să fie însoțită de un efort concertat de identificare a unor noi surse de venituri. O opțiune este de a impune tarife suplimentare de import pentru vehiculele electrice din China. O altă abordare este impozitarea platformelor digitale și a importurilor de plastic.
Din punct de vedere istoric, fondurile UE au fost alocate în funcție de politicile de coeziune ale blocului și de PIB-ul pe cap de locuitor al statelor membre. Dar fondul NextGenerationEU, înființat în 2020 pentru a ajuta țările europene să-și revină după pandemie, a creat un nou precedent prin alocarea de 800 de miliarde de euro (858 de miliarde de dolari) în granturi și împrumuturi în funcție de impactul COVID-19 asupra economiilor individuale.
În mod similar, fondurile FEID ar trebui alocate pe baza nevoilor industriilor interne și a contribuției fiecărui sector la PIB-ul statului membru respectiv. În consecință, majoritatea fondurilor ar trebui să meargă către țări cu sectoare industriale relativ mari, cum ar fi Germania, Italia, Spania, Franța, Polonia, Țările de Jos, Irlanda și Belgia.
Deși această abordare se poate confrunta cu rezistență din partea altor state membre, este crucială pentru a facilita renașterea industrială a Europei. Pentru a rămâne competitivă în economia globală actuală, UE trebuie să-și accelereze tranziția la zero net. FEID este un pas necesar în această direcție.
Autorul:
Marcin Korolec, fostul ministru polonez al mediului, este director al Institutului de Economie Verde din Varșovia și președinte al Fundației pentru Promovarea Vehiculelor Electrice. Este membru al Comitetului consultativ pentru mediu și climă al Băncii Europene de Investiții și membru al consiliului de administrație al Institutului pentru Dezvoltare Durabilă și Relații Internaționale (IDDRI), MevaEnergy, InnoEnergy și Transport & Environment.
Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Drepturi de autor: Project Syndicate, 2024.