Cererile vor fi analizate chiar în ședința de astăzi, care se anunță una „cu scântei”. Iar lucrurile au ajuns aici după ce, pe piață, a apărut un draft al unui proiect de OUG prin care pensiile de serviciu ale magistraților ar urma să fie calculate la un procent de 65% din media pe ultimele 12 luni ale indemnizației lunare brute, nu de 80% din indemnizația încasată în ultima lună de activitate, așa cum prevede legislația în vigoare. Mai mult, judecătorii și procurorii vor fi supuși acelorași rigori ale vârstei de pensionare, ca și restul populației, de 65 de ani pentru bărbați și de 63 de ani pentru femei. Draftul de OUG susține că respectă prevederile unui jalon din PNRR, care trebuie pus în operă până la finalul acestui an. Înalta Curte de Casație și Justiție a remis, la finalul lunii trecute, o rezoluție prin care critică aceste demersuri, iar adunările generale ale curților de apel, reunite în aceste ultime zile, cer Executivului să nu modifice legislația, fără o consultare largă cu sistemul judiciar.
Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are, astăzi, pe ordinea de zi a ședinței, de rezolvat nu mai puțin de 63 de cereri de eliberare din funcție, prin pensionare, formulate de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel, tribunale și judecătorii, inclusive o cerere formulată de un membru în funcție al Consiliului Superior al Magistraturii. Este vorba despre cunoscuta doamnă judecător Gabriela Baltag, magistrat la Tribunalul Neamț, precum și despre patru magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Judecătorii supremi care vor să iasă rapid din sistem sunt Mioara Iolanda Grecu, Mari Ilie și Mihaela Tăbârcă, de la Secția Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Florentina Dinu, de la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal și membră a Completului de 5 judecători. Pe aceeași listă se mai regăsesc doi judecători care activează, în prezent, la Inspecția Judiciară. Aceștia sunt Adriana Elena Andronic, de la Curtea de Apel Iași, și Vasile Baltag, de la Tribunalul Neamț. Acesta din urmă este nimeni altul decât soțul judecătoarei Gabriela Baltag, membră a CSM, care a formulat, de asemenea, o cerere de ieșire la pensie.
Instanțe care se golesc
Alături de aceștia, au cerut să iasă la pensie un judecător de la Curtea de Apel Alba Iulia, un judecător de la Curtea de Apel Iași, șase judecători de la Curtea de Apel Cluj, cinci judecători de la Curtea de Apel Craiova, doi judecători de la Curtea de Apel Suceava, doi judecători de la Curtea de Apel Timișoara, un judecător de la Tribunalul Alba, un judecător de la Tribunalul Bacău, trei judecători de la Tribunalul Brașov, doi judecători de la Tribunalul București, un judecător de la Tribunalul Covasna, un judecător de la Tribunalul Dâmbovița, un judecător de la Tribunalul Cluj, un judecător de la Tribunalul Dolj, un judecător de la Tribunalul Gorj, șase judecători de la Tribunalul Iași, doi judecători de la Tribunalul Mehedinți, un judecător de la Tribunalul Prahova, un judecător de la Tribunalul Sălaj, doi judecători de la Tribunalul Timiș și un judecător de la Tribunalul Vâlcea.
Lista continuă cu un judecător de la Judecătoria Balș, trei judecători de la Judecătoria Câmpulung, un judecător de la Judecătoria Craiova, un judecător de la Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, un judecător de la Judecătoria Jibou, un judecător de la Judecătoria Oradea, un judecător de la Judecătoria Oravița, un judecător de la Judecătoria Petroșani, un judecător de la Judecătoria Satu Mare, un judecător de la Judecătoria Slobozia, un judecător de la Judecătoria Târgoviște și un judecător de la judecătoria Vălenii de Munte.
Capitolul din PNRR care aruncă în aer justiția
Valul de cereri de ieșire din sistem vine în contextul în care, în spațiul public, a apărut un proiect de ordonanță de urgență privind „reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, cu respectarea Jalonului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”. Regăsim acest lucru la Capitolul 8 din PNRR – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, unde „Reforma R6” vizează o „dispoziție legală care să indice intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”, cu un calendar orientativ pentru atingerea jalonului anul 2022.
Documentul citat descrie jalonul prin aceea că „noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității”, că „nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate”, că „pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada maximă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii”, că „protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții” și că „nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare” (VEZI FACSIMIL).
Ce prevede proiectul de Ordonanță de Urgență
Conform draftului proiectului de OUG, pensia de serviciu a magistraților va fi calculată la un procent de 65 la sută din media ultimelor 12 luni a indemnizațiilor brute lunare, față de un procent de 80 la sută din ultima indemnizație lunară brută, așa cum este prevăzut în legislația în vigoare. Mai mult, vârsta de pensionare pentru judecători și procurori va fi aceeași ca în sistemul public de pensii, respectiv de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei.
De asemenea, proiectul de ordonanță propune ca vechimea pentru ieșirea la pensie a magistraților să fie de 25 de ani, dar numai în activitatea de judecător sau procuror, magistrat asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător sau procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. Nu se va lua în calcul vechimea în alte profesii, spre exemplu cea de avocat, notar public sau consilier juridic.
Un fost judecător cere intervenția Consiliului Suprem de Apărare al Țării
La data de 28 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție și conducerile curților de apel au a adoptat o Rezoluție prin care atrag atenția că orice modificare adusă statutului judecătorilor și procurorilor trebuie să fie rezultatul unei analize complexe, care să aibă în vedere condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor judecătorești, în special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul incompatibilităților și interdicțiilor aplicabil judecătorilor.
„Aceste modificări nu pot fi impuse în mod arbitrar, fără evaluarea impactului acestora, sub aspectul stabilității resurselor umane și fără o consultare largă și efectivă a sistemului judiciar”, se precizează în această rezoluție. Judecătorii arată că Parlamentul a introdus pensia de serviciu a magistraților încă din anul 1997, iar condițiile de pensionare și modalitatea de calcul a acestora nu s-au modificat substanțial de-a lungul timpului, avându-se în vedere condițiile de muncă inadecvate și necorespunzătoare, volumul excesiv de muncă și insuficiența fondurilor bănești.
Parlamentul a menținut, chiar anul acesta, forma legii în vigoare
„Vârsta de pensionare a magistraților este o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică această profesie. La 17 octombrie 2022, cu o largă majoritate, Parlamentul României a reconfirmat actualele reguli aplicabile sistemului de pensii ocupaționale în cadrul sistemului judiciar, cu minore amendamente privind sfera persoanelor beneficiare. Or, necesitatea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în PNRR, în sensul promovării unei reforme în privința pensiilor de serviciu, era cunoscută încă de la momentul depunerii proiectelor de acte normative la Parlamentul României”, mai precizează rezoluția.
Rezoluția adoptată luna trecută este susținută de adunările generale ale mai multor curți de apel, care cer Executivului să supună unei largi dezbateri o astfel de modificare. Până atunci, lucrurile par să o ia înaintea acestor dezbateri, prin valul de pensionări cu care este bombardat, la propriu, Consiliul Superior al Magistraturii.
Adrian Toni Neacșu: Guvernul este iresponsabil
Fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, avocatul Adrian Toni Neacșu (FOTO) analizează, la rândul său, această situație. Într-o postare pe contul său de socializare, acesta susține că, „pentru a opri distrugerea justiției prin depopulare masivă, ceea ce ar afecta atât de grav funcționarea justiției, încât se pune în discuție chiar substanța uneia dintre autoritățile publice cele mai importante în stat și implicit securitatea națională, cu efecte de neimaginat pentru societate și pentru fiecare dintre noi, este nevoie de implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării”. „Pur și simplu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu este depășit de situație iar Guvernul Ciucă în ansamblu e complet iresponsabil. Săptămâna aceasta sunt adunări generale ale judecătorilor în toate curțile de apel, pur și simplu se fac liste cu judecători care ies intempestiv la pensie. Primesc semnale de la instanțe în care toți judecătorii de la o secție vor să părăsească sistemul. Este panică”, mai arată acesta.
Adrian Toni Neacșu precizează că este vorba despre cifre care vor arunca în haos justiția pentru ani mulți de aici înainte, „în jur de 1.000”. „Deja totul ia forma unei atingeri directe a securității naționale și a stabilității constituționale, astfel încât doar în CSAT se pot decizii”, concluzionează avocatul.
Nu doar judecătorii pleacă. O fac și procurorii. Printre care și două nume celebre
Iar lucrurile nu se opresc aici și nu doar partea judecătorească a sistemului judiciar este lovită de valul de cereri de ieșire la pensie. Chiar în prima zi a acestei luni, pe 1 noiembrie, Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, în unanimitate de voturi, să înainteze președintelui României propuneri privind eliberarea din funcție, prin pensionare, a nu mai puțin de șapte procurori.
Cel mai cunoscut nume de pe listă este cel al Adinei Florea, fost procuror șef adjunct al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, cea care i-a făcut dosar penal fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, și care l-a trimis în judecată pe procurorul de „elită” de la Ploiești, Mircea Negulescu, zis „Portocală”. După desființarea SIIJ, Adina Florea a redevenit procuror la Parchetul Tribunalului Constanța, însă activează ca inspector judiciar la Inspecția Judiciară. CSM a aprobat pensionarea sa începând cu data de 21 decembrie 2022.
Alt nume celebru care părăsește sistemul este Oliver Felix Bănilă, fostul procuror-șef al DIICOT. Acesta este încadrat ca procuror la Parchetul Tribunalului Bacău, activează, însă, la Inspecția Judiciară și va ieși la pensie tot din 21 decembrie. Cu aceeași dată vor părăsi sistemul Ileana Mirela Frumușelu – procuror la Parchetul de pe lângă judecătoria Vălenii de Munte, în prezent inspector judiciar la Inspecția Judiciară, Silviu Vasile Ciocoiu – procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în prezent inspector judiciar la Inspecția Judiciară, Mihaela Hrituc – procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, în prezent inspector judiciar la Inspecția Judiciar, Alexandru Dragomir - procuror șef al Biroului Teritorial Olt din cadrul Serviciului Teritorial Craiova al DIICOT și Carmen Constanța Herciu - procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, în prezent inspector judiciar la Inspecția Judiciară.