Războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu şi dilemele legate de acestea vor continua probabil şi după ce SUA vor avea un alt preşedinte.
Eforturile de până acum ale Washingtonului de a impune un armistiţiu în Gaza, în timp ce Israelul este angajat deja într-un alt conflict, cu Hezbollah, nu au reuşit. Pentagonul a anunţat luni că va trimite în Orientul Mijlociu efective suplimentare - un număr mic de militari, dar evoluţia este remarcată în context de agenţia citată.
Reuters reaminteşte că preşedinţia lui Biden a fost marcată de probleme în politica externă, începând cu invazia rusă în Ucraina din februarie 2022 şi până la atacul Hamas pe teritoriul israelian din 7 octombrie anul trecut, urmat de ofensiva israeliană în Gaza. Contracararea Iranului - care susţine atât Hamas, cât şi Hezbollah - şi a Chinei au reprezentat de asemenea o preocupare importantă pentru preşedinte.
Un oficial guvernamental de nivel înalt a afirmat că discursul lui Biden, programat la ora locală 10 a.m. (14:00 GMT), va fi pentru acesta o ocazie de a vorbi despre ceea ce consideră marile realizări din mandatul său şi de a afirma că comunitatea internaţională trebuie să sprijine Ucraina şi că pentru Orientul Mijlociu este nevoie de o soluţie diplomatică.
Secretara de presă a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, le-a declarat reporterilor care îl însoţeau pe Biden la New York, la bordul aeronavei prezidenţiale Air Force One, că preşedintele îşi va prezenta în linii mari "viziunea asupra modului în care lumea trebuie să colaboreze pentru rezolvarea acestor mari probleme şi pentru susţinerea unor principii fundamentale, cum ar fi Carta Naţiunilor Unite".
Biden aşteaptă de asemenea ca omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, să îi prezinte aşa-numitul "plan pentru victorie", o nouă propunere pentru readucerea păcii în Ucraina; cei doi şefi de stat se vor întâlni joi, la Washington. Un oficial american a afirmat că noul plan este probabil similar în mare măsură celor anterioare, în care Kievul cerea mai multe arme şi mai mult sprijin din partea Occidentului.
"Susţinem efortul Ucrainei pentru o pace justă, durabilă şi cuprinzătoare după acest război. Iar preşedintele s-a angajat să ofere forţelor armate ucrainene echipamentul de care au nevoie pentru a-şi întări poziţiile", a spus Jean-Pierre.
Discursul lui Biden va fi principalul eveniment de pe agenda sa în timpul celor două zile pe care le va petrece la New York. Marţi, ceva mai târziu, preşedintele va ţine şi un discurs despre climă, iar miercuri se va întâlni cu omologul său vietnamez To Lam. Liderul de la Casa Albă şi-a manifestat în trecut dorinţa de a aprofunda relaţiile cu Vietnamul, ţară cu un rol strategic şi de centru de producţie în sud-estul Asiei, pentru a contracara Rusia şi China, cu care guvernul de la Hanoi menţine de asemenea legături.
Indiferent cine va fi succesorul lui Biden - republicanul Donald Trump sau vicepreşedinta democrată Kamala Harris - Ucraina şi Rusia, Gaza, Iranul şi China vor reprezenta în continuare probleme pentru Statele Unite, apreciază Reuters.
Harris are o abordare a politicii externe foarte similară cu a lui Biden, deşi a folosit un ton mai dur în legătură cu zecile de mii de morţi palestinieni şi criza umanitară din Gaza devastată de aproape un an de asaltul israelian.
Trump promovează tendinţe mai izolaţioniste, este mai puţin entuziast în privinţa sprijinului pentru Ucraina în efortul de a-i respinge pe invadatorii ruşi şi îl susţine ferm pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, care are relaţii proaste cu Biden. Acesta şi-a exprimat sprijinul ferm pentru Israel în încercarea de a elimina militanţii Hamas din Gaza, însă până acum nu a reuşit să negocieze un acord de încetare a focului în schimbul eliberării ostaticilor luaţi de islamiştii palestinieni şi - conform Reuters - nici nu se întrevede vreun succes major în viitorul previzibil.
Sub conducerea lui Biden, Washingtonul a pompat milioane de dolari în armament american pentru Ucraina şi a coagulat solidaritatea NATO cu Kievul. Conflictul ruso-ucrainean este însă în bună măsură în impas, iar Rusia controlează în continuare părţi din estul Ucrainei ocupate la începutul războiului.
AGERPRES