De asemenea, în cererea depusă la CSM, Camelia Bogdan a explicat că a primit de la ANI un răspuns conform căruia participarea sa în calitate de rector la cursurile organizate în anul 2014 pentru funcţionarii APIA "nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate" şi, în opinia ei, nici nu s-a aflat în conflict de interese.
Camelia Bogdan, judecător în cadrul Secţiei a II-a penală a Curţii de Apel Bucureşti, a solicitat CSM să îi admită cererea de apărare a reputaţiei profesionale afectate prin emisiuni difuzate de Antena 3 şi articole publicate pe portalul Lumea Justiţiei (www. luju.ro).
Magistratul susţine că, fără o minimă intervenţie a moderatorului impusă de legislaţia audiovizuală, invitaţi permanenţi ai postului Antena 3, precum Mugur Ciuvică, ori persoane invitate constant, precum Lucia Hossu Longin, au proferat acuzaţii grave la adresa ei, calificând-o drept "o judecătoare coruptă".
"Am vizionat doar o emisiune în care, plecând de la declaraţia mea de avere, eram acuzată că, în 2014, aş fi luat bani de la partea vătămată - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale - într-un dosar în care, de fapt, această instituţie avea calitatea de parte civilă - şi că aş fi fost într-o stare de incompatibilitate/conflict de interese pentru că am predat în cadrul unui seminar de prevenire a fraudei şi corupţiei funcţionarilor unei instituţii (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură), aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale", declară Camelia Bogdan.
Judecătoarea adaugă că postul Antena 3 şi portalul Lumea Justiţiei au susţinut că remuneraţia pe care a primit-o ca lector în cadrul seminarului, la care se adaugă concediul de odihnă ce ar fi fost efectuat pe banii părţii vătămate în Poiana Braşov, ar fi reprezentat plăţi mascate pentru decizia pronunţată în dosarul ICA, în care a fost condamnat şi Dan Voiculescu, fondatorul trustului Intact.
În legătură cu aceste acuzaţii, Camelia Bogdan menţionează că a predat la seminarul de la Poiana Braşov în timpul vacanţei judecătoreşti, cu acordul preşedintelui de secţie, participând totodată şi la şedinţele de judecată la care a fost repartizată în acea perioadă.
"Nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector, sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA. Nu am fost selectată ca lector de Ministerul Agriculturii (nici de către Agenţia Naţională de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură, instituţie care, potrivit art.1 din Legea nr.1/2004, are personalitate juridică şi este ordonator de credite), ci de o societate care a câştigat procesul de selecţie pentru organizarea de cursuri pentru funcţionari din instituţii aflate în subordinea acestui minister. În prealabil, am solicitat 'expressis verbis' Agenţiei Naţionale de Integritate verificarea vreunei potenţiale incompatibilităţi între calitatea de magistrat şi calitatea de lector în cadrul programului "Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene", ANI comunicându-mi că această participare 'nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate'", mai arată Camelia Bogdan.
Conform judecătoarei, remuneraţia pentru activitatea de lector nu provine de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împrumut contractat de statul român, prin Ministerul Finanţelor, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
"Colaborez de fiecare dată când se iveşte ocazia la proiectele Institutului Naţional al Magistraturii, dar şi în programe pentru prevenirea şi combaterea corupţiei organizate de diferite alte instituţii, aşa cum fac şi numeroşi alţi magistraţi români. Am participat şi voi mai participa la astfel de conferinţe şi seminare, în ţară şi în străinătate, orice magistrat având datoria de a se perfecţiona continuu şi de a împărtăşi şi altora - magistraţi, ofiţeri de poliţie judiciară, funcţionari - cunoştinţele teoretice dobândite şi practica judiciară; asemenea evenimente joacă un rol important şi în prevenirea, nu doar în combaterea criminalităţii economice", declară judecătoarea Camelia Bogdan.
Pe parcursul derulării seminarului, judecătoarea spune că s-a întors în Bucureşti pentru a intra în şedinţele de judecată în care era repartizată, în perioada 21 iulie - 2 august 2014, informând organizatorii seminarului că este imperativ să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de Curtea de Apel Bucureşti.
Tot ea menţionează că nu a existat niciun impediment legal sau factual în privinţa participării la respectivul program, iar Plenul CSM a statuat, în şedinţa din 16 octombrie 2014, că judecătorii pot participa, în calitate de experţi, în cadrul programelor cu finanţare externă pentru justiţie, reţinând că "este necesară participarea unor practicieni de drept român, a căror experienţă este valoroasă pentru însuşirea atât a cunoştinţelor teoretice, cât mai ales a celor de practică judiciară".
Pe durata programului, Camelia Bogdan susţine că şi-a menţinut calitatea de judecător al Curţii de Apel Bucureşti, motiv pentru care a continuat să fie pontată ca salariată a acestei instanţe, iar activităţile de instrumentare a dosarelor, de judecată şi de pronunţare a hotărârilor s-au desfăşurat fără depăşirea termenelor legale.
Ea explică faptul că banii pentru participarea la seminar nu au fost plătiţi de către Ministerul Agriculturii, ci de societatea FDI TOP Consult SRL, consultantul selecţionat pentru organizarea seminarului pentru funcţionarii APIA. Aceşti bani provin din fondurile acordate statului român printr-un act internaţional ratificat printr-o lege, respectiv Acordul datat 28 decembrie 2007, între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
"Vă rog să observaţi faptul că eu nu mă aflu în niciun conflict de interese, deoarece nu am încasat, sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosar şi, deopotrivă, nu am beneficiat de niciun folos ori avantaj, iar de 'lege lata', judecătorul care la deliberare dispune repararea prejudiciului/restituirea unor sume de bani nu are posibilitatea să stabilească el însuşi destinaţia sumelor, chiar dacă aceste sume privesc creanţe bugetare, după cum rezultă din analiza disp. art. 393 C. pr. pen, care configurează obiectul deliberării", se mai arată în cererea adresată CSM.
La final, Camelia Bogdan susţine că este supusă de către postul de televiziune Antena 3, ziarul "Jurnalul Naţional" şi portalul Lumea Justiţiei "unui adevărat linşaj mediatic, linşaj ce aminteşte de campaniile duse de presa subordonată regimurilor totalitare". AGERPRES