Fostă consilieră a lui Klaus Iohannis, numită de acesta din urmă judecător la Curtea Constituțională, Simina Tănăsescu, invocă argumentele Laurei Kovesi pentru a combate, într-o opinie concurentă, susținerile majorității CCR în speța prin care Avocatul Poporului cerea constatarea neconstituționalității OUG 1/1999, privind instituirea stării de alertă. Mai exact, Simina Tănăsescu este de părere că Parlamentul României și Curtea Constituțională nu se pot pronunța asupra oportunității și legalității emiterii de către președintele României a unui decret prezidențial de declarare a stării de asediu sau de urgență, acesta fiind apanajul exclusiv al instanțelor de contencios administrativ.
În încercarea de a combate decizia CCR pe acest subiect, fostul consilier prezidențial insinuează că Parlamentul României nu avea dreptul să condiționeze aprobarea, prin vot, a acelui decret, prin impunerea unor criterii și susține că, astfel, persoanele care se consideră prejudiciate în dreptul lor de acest decret nu mai pot avea acces liber la justiție. În ajutorul acestei argumentații, Simina Tănăsescu aduce în discuție chiar decizia CEDO, din cauza „Kovesi contra României”.
Opinia concurentă a Siminei Tănăsescu face referire la Decizia CCR nr, 152, din 6 mai 2020, prin care judecătorii Curții au analizat excepțiile de neconstituționalitate formulate de Avocatul Poporului cu privire la prevederile articolului 14, litera „c indice 1” și „f” din OUG 1/1999, la articolul 28 din același act normativ și la întreaga OUG 34/2020, care modifică și completează OUG 1/1999. CCR a admis doar excepțiile privind articolul 28 și OUG 34/2020. Este vorba despre declararea ca neconstituțională a amenzilor uriașe aplicate cetățenilor în perioada stării de urgență.
Astfel, fostul consilier prezidențial, devenit judecător CCR prin voința lui Klaus Iohannis, se poziționează în dezacord cu majoritatea Curții, arătând că „ideea că Parlamentul și-ar putea depăși în mod arbitrar competențele și ar putea nesocoti competențele instanțelor judecătorești, procedând la efectuarea unui control de temeinicie și de legalitate a decretului prezidențial este contrară literei explicite a Constituției și, în plus, contravine principiului separației puterilor în stat și dreptului fundamental la accesul liber la justiție al oricărei persoane care s-ar putea simți lezată în drepturile sale”.
Simina Tănăsescu este de părere că controlul parlamentar vizează raporturile de natură politică dintre Parlament și puterea executivă, care „tocmai în considerarea acestui fapt sunt exceptate de la controlul judecătoresc, pe calea contenciosului administrativ”, fără a putea viza „aspectele de legalitate formală și materială, ce pot fi verificate doar de instanțele de judecată”. În sprijinirea acestei argumentații, se face referire la o lucrare din anul 1992.
Argumente identice cu ale fostei șefe de la DNA
Interesant este că judecătoarea lui Iohannis, din CCR, a simțit nevoia să-și combată colegii de la Curte, invocând decizia CEDO din cauza „Kovesi contra României”. „Opinia majoritară se contrazice singură, atunci când afirmă că și acest decret al președintelui României are o valoare constituțională, care amintește de raporturile de drept constituțional pur din Decizia CCR nr. 358/2018 (prin care Iohannis a fost obligat să o revoce pe Kovesi de la conducerea DNA – n.red.), doar pentru a-și putea extinde propria competență”, notează Simina Tănăsescu.
Aceasta adaugă că în cauza „Kovesi contra României”, CEDO a stabilit că „limitarea liberului acces la justiție al reclamantei a rezultat din Decizia CCR nr. 358/2018, prin care jurisdicția constituțională a afirmat că instanțele de contencios administrativ pot verifica doar legalitatea formală a decretelor emise de președintele României”.
„Curtea merge mai departe și afirmă că instanțele de contencios administrativ nu pot verifica nici legalitatea formală a acestor acte administrative cu caracter normativ, de vreme ce ele vor fi supuse controlului politic al Parlamentului și controlului jurisdicțional al CCR”, mai spune fostul consilier prezidențial.
Decretul prezidențial „e sfânt”
Ce vrea să spună, de fapt, judecătorul Simina Tănăsescu? Că Parlamentul nu poate să condiționeze aplicarea unui decret prezidențial prin care este instituită starea de urgență sau de asediu. Reamintim că, la momentul în care Klaus Iohannis a emis decretul nr. 240/2020, pentru prelungirea stării de urgență, plenul Legislativului a emis o Hotărâre, prin care a încuviințat măsura, dar care a adăugat mai multe condiționalități și obligații pentru Guvern, inclusiv prezentarea de către Executiv a unui raport detaliat cu măsurile întreprinse.
„Parlamentul încuviințează sau nu instituirea stării de asediu sau a stării de urgență și nu verifică temeinicia ori oportunitatea decretului președintelui României, pentru simplul motiv că astfel de atribuții au fost date de Constituție în competența instanțelor judecătorești”, se arată în opinia concurentă. Mai mult, Simina Tănăsescu se arată împotriva unui control constituțional asupra unui astfel de decret. „Curtea Constituțională are o competență care nu include verificarea vreunor acte administrative ale președintelui României. Nici constituantul originar, nici cel derivat nu a conferit astfel de atribuții judecătorului constituțional din România”, conchide aceasta.
Mentalitate de Cotroceni, Băsescu îi cere lui Iohannis să mai decreteze o dată starea de urgență
Plecând, parcă, de la aceste argumente ale Siminei Tănăsescu, la mijlocul săptămânii trecute, fostul președinte Traian Băsescu îi cere lui Klaus Iohannis să ocolească Parlamentul, în cazul în care nu va exista un vot suficient pentru prelungirea stării de alertă. „Dacă nu se va vota starea de alertă, președintele poate emite un decret pentru starea de urgență. Se va putea modela totul în decretul respectiv, în care să se spună ce se va face din 15 iunie”.
Lecția de drept constituținal pe care Băsescu i-o administrează lui Iohannis sună asa: „Este un zgomot inutil (anunțul partidelor de opoziție, care au spus că nu doresc să fie prelungită starea de alertă - n.red.). Se poate rezolva în 30 de minute. Poate scrie în decret ce voia să facă Guvernul în starea de alertă. Să porți mască, să nu se deschidă restaurantele. Așa va limpezi treaba. PSD e vulnerabil, poate rămâne cu votul, dar fără valoare”.
Judecătoarea Simina Tănăsescu, pledoarie pentru necenzurarea, prin control parlamentar și constituțional, a actelor președintelui României