Judeţ bogat, judeţ sărac. Feerie şi coşmar pentru bănci

România pare o ţară “fărâmiţată” în zone bogate şi sărace, nu numai prin prisma veniturilor, ci şi după criteriul depozitelor bancare, în unele judeţe acestea fiind de peste 10 ori mai mari decât în altele. Capitala face o figură total aparte, cu cifre enorme faţă de provincie. Specialiştii consideră că aceste discrepanţe pot fi atenuate prin investiţii în infrastructură, care să genereze locuri de muncă pentru persoanele defavorizate social.

Românii din judeţele bogate pun deoparte mai mulţi bani decât cei din judeţele sărace, atât ca sume absolute, cât şi în raport cu veniturile, relevă o analiză realizată de Jurnalul.

Ca economii au fost luate în calcul depozitele la termen şi depozitele rambursabile după notificare, în lei, efectuate de gospodăriile populaţiei, conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR) pentru luna ianuarie 2019, iar gradul de economisire reprezintă raportul faţă de Produsul Intern Brut al judeţului respectiv, potrivit datelor pe 2018 ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP).

Cei mai cheltuitori

Primele 10 judeţe cu cele mai voluminoase economii au şi grade de economisire mari, de peste 6,5%. Excepţie face Timiş, cu 4,5%. De altfel, acesta ocupă locul 2 pe ţară, după Bucureşti-Ilfov, în topul PIB-urilor, dar abia locul 8 la volumul economiilor.

Vecinii din Banat, cei din Caraş-Severin, nu se arată nici ei mari amatori de adunat bani la puşculiţă. Acest judeţ este al doilea din coadă la volumul depozitelor, şi singurul din Top 10 mici economii cu PIB mai mare de 10 miliarde de lei, având şi cel mai mic grad de economisire, de 3,2%, la egalitate cu Giurgiu, judeţul cu cele mai mici economii din România.

Judeţele din “topul de jos” au şi grade reduse de economisire, în general sub 6%, excepţiile fiind Covasna (7,9%), Sălaj (7,2%), Tulcea (6,9%).

Statistica dezvăluie diferenţe mari între judeţe, atât ca forţă financiară, cât şi la disponibilitatea de a strânge bani albi pentru zile negre. Cluj are un PIB de aproape 5 ori mai mare, dar şi depozite bancare de peste 13 ori mai mari decât Giurgiu. Aici intervine însă şi decalajul de populaţie. Cluj are 690.000 de locuitori, astfel că depăşeşte de peste 2,5 ori Giurgiu (265.000 de locuitori).

Totodată, Cluj are cel mai mare grad de economisire dintre cele 20 de judeţe luate în studiu (9,2%), urmat de judeţul limitrof Mureş (8,6%) şi de Argeş (8,5%).

Planeta Bucureşti

Dacă între diferitele zone din provincie se cască diferenţe mari, municipiul Bucureşti pare, pur şi simplu, “o altă planetă”.

Cu o populaţie de peste 2 milioane de locuitori (cât mai multe judeţe la un loc), Capitala are economii de peste 20 miliarde de lei, de peste 5 ori mai mult decât locul 2, Cluj, şi un PIB de peste 250 miliarde de lei, de asemenea de peste 5 ori mai mult decât locul 2 la acest capitol, Timiş.

Depozitele au crescut în februarie

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au însumat 121,7 miliarde de lei în februarie 2019, în creştere cu 0,7% faţă de ianuarie şi cu 6,8% (2,9% în termeni reali) comparativ cu februarie 2018, potrivit datelor BNR.

Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au fost, la 28 februarie 2019, în valoare de 81,6 miliarde de lei, cu 1,1% (0,3% în termeni reali) mai voluminoase decât în ianuarie. Exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 1%.

Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 19,7% faţă de 28 februarie 2018. Exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 17,7%.

Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au totalizat 333,3 miliarde de lei în februarie 2019, cu 0,6% mai mult decât în ianuarie şi cu 9,1% (5,1% în termeni reali) mai mult decât în luna februarie 2018.

Nevoia de investiţii

“Diferenţele mari de economisire între judeţe sau între regiuni reliefează diferenţele dintre veniturile obţinute”, ne-a declarat Adrian Codirlaşu, preşedintele organizaţiei profesionale de analiză financiară CFA România. Pentru ca aceste discrepanţe să fie micşorate, el crede că “este nevoie de investiţii publice în zonele mai slab dezvoltate”, de exemplu în infrastructură, pentru că “acestea vor atrage investitorii privaţi”, care vor da de lucru oamenilor din acele zone. “Şi la nivelul UE constatăm asemenea decalaje. Există bani europeni destinaţi special în această direcţie, de reducere a diferenţelor”, a mai spus Codirlaşu.

Top 10 cele mai mari economii

Surse: BNR, CNSP

Top 10 cele mai mici economii

Surse: BNR, CNSP