Ministerul Justitiei a organizat la Bucuresti ultima intalnire cu societatea civila din procesul de informare si consultare publica referitor la situatia sistemului penitenciar din Romania si masurile ce pot fi luate pentru imbunatatirea conditiilor de detentie si reducerea sustenabila a supraaglomerarii.
Cu aceasta ocazie, Ministerul Justiției nu a spus de unde va lua suma aprox 100 de milioane de euro pe care aproape inevitabil Romania o va primi ca sanctiune de la CEDO.
A prezentat asa-numitul ”Plan de Acțiune Sectorial pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Detenție”, adoptat împreună cu Administrația Națională a Penitenciarelor care vizează măsuri în domeniul accesului la muncă, accesul la servicii medicale de calitate și reintergrare socială.
Principalele măsuri concrete pe care le are insa în vedere Ministerul Justitiei sunt construirea de noi spații de detenție precum si preluarea unor spații ale Ministerului Apărării Naționale (foste unități militare dezactivate) . Conform soluțiilor propuse în Planul Sectorial pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Detenție este vizată crearea a 10.895 de noi locuri de cazare în sistemul penitenciar și modernizarea a 1651, pana in anul 2023.
In respectivul plan Ministerul Justitiei omita sa spuna ce se va intampla in 2016 cu cele peste 10.000 de persoane care in prezent nu au loc in peniteniciare si pentru care statul roman va plati amenzi uriase.
FACIAS atrage atenția autoritătilor că rata recidivei în România este în creștere, acum fiind de aproximativ 75%, și ca există deja nenumărate cereri formulate de către alte state, prin care se solicită preluarea cetățenilor români condamnați in strainatate de către sistemul penitenciar din România. Avand in vedere ca in strainatate traiesc aproximativ 4 milioane de romani, acest proces va continua. În aceste condiții este foarte probabil ca investiția propusă prin Memorandum să devină nesatisfăcătoare.
Fundația pentru Apărarea Drepturilor Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului a transmis încă de la data aprobării de catre Guvernul României a Memorandum-ului privind calendarul de măsuri necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de probațiune (27 aprilie 2016), faptul că problema supra-aglomerării este urgenta si cauzeaza prejudicii atât deținutilor cât și tarii prin incidența sancțiunilor CEDO pentru nerespectarea drepturilor omului.
Este apreciabil efortul pentru crearea de noi spații de detenție dar finalizarea acestora, ca să nu mai vorbim de asigurarea personalului necesar, sunt măsuri pe termen lung. Rezolvarea situației grave cu care se confruntă România în acest domeniu este în continuare amânată.
United Nations Office of Drug and Crime (UNODC) consideră că “reforma concretă a sistemelor penitenciare depinde de îmbunătățirea și raționalizarea politicilor justiției penale, inclusiv politicile de prevenire a criminalității și condamnare . Reforma penitenciarelor ar trebui, prin urmare, să țină întotdeauna cont de nevoile legate de reforma în justiția penală în ansamblul său și să angajeze o strategie integrată, multidisciplinară, pentru a realiza un impact durabil”.
In opinia specialistilor, problema sistemică despre care trebuie să vorbim și căreia trebuie să-i oferim rapid soluții nu este aceea a “deficitului de locuri de cazare”, ci una care ține de actuala politică penală a statului român, o politică penală concentrată exclusiv pe represiune, în care reabilitarea și recuperarea sunt practic inexistente.
De asemenea, conform raportului United Nation Office of Drug and Crime s-a constatat că, pe lângă impactul social negativ, detenția îndelungată crește și costurile reale de întreținere a unui deținut (sociale, de sănătate,de reintegrare socială, etc).
O altă soluție propusă de Ministerul de Justiție vizează dezvoltarea Sistemului de Probațiune, al cărui rol a fost sporit în urma noii legislații penale intrată în vigoare în 2014. Reprezentanții Direcției Naționale de Probațiune și-au manifestat îngrijorarea față de lipsa de personal și resurse cu care se confruntă sistemul, ținând cont de faptul că doar 355 de consilieri de probațiune trebuie să gestioneze situația a aproximativ 50 000 de deținuți.
Nu au fost ocolite, fapt ce demonstrează că autoritățile sunt conștiente de aceste aspecte, nici situația magazinelor din penitenciare cu produse vândute la supra-preț, problema accesului la comunicare al deținuților ori oferta restrânsă de locuri de muncă pentru deținuți.
Una dintre problemele ridicate de reprezentanții societății civile este legată de Propunerea Avocatului Poporului privind accesul ONG-urilor la ședințele Comisiei de Liberare Condiționată, la Comisia de Acordare a Recompenselor, la Comisia de Schimbare a Regimului sau la Comisia de Acordare a Dreptului la Muncă.
Pe termen lung, autoritățile au in vedere si majorarea alocației de hrană de la 3.70 lei/ zi pentru un deținut la 5.00 lei.
FACIAS atrage atentia că suma nu este conformă, mai ales atunci când vorbim de persoane care suferă de afecțiuni care necesită o alimentație optimă, precum TBC, Hepatită ori Diabet. In prezent, conform datelor ANP, în penitenciarele din România sunt înregistrați 1262 de deținuti diagniosticați cu hepatită virală, din care doar 13 se află în tratament specific asigurat prin programul național de sănătate.
FACIAS susține orice demers care vizează reforma sistemului penitenciar dar atrage atenția, ținând cont de legislația privind protectia drepturilor omului, că regimurile de executare a pedepselor privative de libertate trebuie să asigure respectarea și protejarea vieții, sănătații și demnității persoanelor condamnate, a drepturilor și libertăților acestora, fără a cauza suferințe fizice și fără a umili persoanele condamnate.