O situație similară a mai existat în țara noastră, la nivelul anilor 2015-2018, dar legislația s-a modificat, introducându-se o variantă de justiție privată. Deși sunt sute de consilieri juridici, arbitri și mai multe tribunale de arbitraj care ar putea rezolva un număr foarte mare de dosare, degrevând instanțele statale, românii nu apelează la această soluție, pentru că nu o cunosc. Avocații sunt cei care preferă să-i trimită către instanțele statului, deși știu că acolo au de așteptat cel puțin trei ani până la soluționare, pentru spețe care s-ar rezolva în două săptămâni la un tribunal de arbitraj. Modelul nu este creație românească, ci a fost preluat din alte țări europene, unde funcționează foarte bine, de mulți ani.
Mii de dosare se află acum pe rolul instanțelor de judecată și vor fi soluționate peste cel puțin trei ani, mai ales pentru că este și o criză cauzată de deficitul de personal. Fiecare judecător audiază în fiecare zi zeci de martori, în dosare diferite, având de analizat spețe din toate domeniile, de la penal, până la civil și comercial, iar volumul de muncă este uriaș.
În astfel de situații se poate ajunge foarte ușor și la erori judiciare grave. Tocmai de aceea a fost introdus sistemul privat de judecată pentru cauzele comerciale și civile care pot fi scoase din instanțele statale. Dar românii sunt obișnuiți să apeleze la avocați, iar aceștia nu le explică ce variantă mai ieftină și mai rapidă au la dispoziție, pentru că și-ar pierde clienții care plătesc foarte mult chiar și pentru formularea unei solicitări. De exemplu, un avocat poate încasa între 2.000 și 4.000 de lei numai pentru a scrie un document de întâmpinare pentru instanța de judecată, iar într-un tribunal de arbitraj instituționalizat, un proces ar dura două săptămâni, cu taxe de câteva sute de lei.
Avocații pot fi și arbitri
Sunt și avocați care au devenit arbitri pentru a soluționa mai repede cauzele, lucrând la volum, mai ales pentru că nu orice speță poate fi judecată în sistemul privat și rămân suficiente pentru instanțele statale, cele mai multe din penal. Aceste probleme, precum și faptul că statul ar putea apela la soluțiile alternative din mediul privat, s-au discutat și în cadrul Conferinței „Consilierul juridic - partener în actul de justiție privată”, un eveniment organizat de Colegiul Consilierilor Juridici Bucureşti și Asociaţia de Arbitraj Instituţionalizat, pe 9 noiembrie 2023, la București, care a reunit arbitri, consilieri juridici, avocați, judecători și alți profesioniști din acest domeniu.
Mai ales firmele pot încheia convenții arbitrale, pentru a evita aglomerația din instanțele de judecată, în cazul în care se ajunge la litigii. Arbitrajul este acceptat prin lege, pe model european, ca o alternativă la instanțele statului. Există arbitri și tribunale de arbitraj care pot fi specificate în cadrul contractelor semnate între părți, astfel încât să se apeleze direct la această formulă de soluționare a litigiilor, mai ieftină și mai rapidă.
Instituțiile statului scapă mai ieftin în sistemul privat
Nu doar firmele sau persoanele fizice, ci și instituțiile statului pot încheia convenții arbitrale, pentru a scăpa mai repede și mai ieftin de eventuale litigii. „Statul şi autorităţile publice pot încheia o convenţie arbitrală numai cu autorizarea expresă, printr-o lege sau o convenţie internaţională la care România este parte. Pot fi soluţionate pe calea arbitrajului litigii privind licenţele, respectiv permisele legate de activitatea minieră, litigiile dintre furnizorii de servicii medicale sau farmaceutice şi casele de asigurări sau litigiile referitoare la investiţiile făcute prin contracte încheiate între stat şi un investitor străin. Mai pot încheia convenţii arbitrale și alte categorii de persoane juridice de drept public, dacă în obiectul lor de activitate sunt prevăzute și activităţi economice. Sunt cazuri expres prevăzute de lege”, explică Rodica Vlaicu, președinta Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat, care funcționează de 9 ani în România, având sedii în mai multe localități.
Modelul britanic este cel mai avansat
Și cauzele civile se pot judeca într-un tribunal de arbitraj, în două săptămâni, termenul maxim de soluționare prevăzut prin lege fiind de șase luni, în timp ce un proces într-o instanță a statului poate dura câțiva ani, având și costuri cel puțin de trei ori mai mari. Încă nu sunt toate cauzele civile prevăzute în acest sistem, dar pentru foarte multe situații se poate apela la un tribunal de arbitraj.
Anglia beneficiază din anul 1996 de o lege specială privind arbitrajul. De asemenea, Codul de procedură englez cuprinde dispoziții privitoare la arbitraj care completează legea specială. Scopul arbitrajului în Marea Britanie este „de a obține soluționarea corectă a litigiilor de către un tribunal imparțial fără întârzieri sau cheltuieli inutile”.
În Anglia se acceptă și încheierea convenției arbitrale în forma orală, însă această modalitate nu este recomandată, întrucât ridică tribunalelor de arbitraj numeroase probleme cu privire la dovedirea existenței acesteia. Încheierea convenției arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competența instanțelor de judecată. Părțile au libertate deplină pentru a hotărî prin intermediul convenției arbitrale, modalitatea de soluționare a litigiului, durata procedurilor, locul unde se vor derula ședințele și limba în care se va face judecarea litigiului. Potrivit legislației britanice, poate fi supus arbitrajului orice litigiu civil, cu câteva excepții limitative, prevăzute în legea specială a arbitrajului.
Cei care judecă sunt profesioniști
Arbitrajul instituționalizat este practicat de profesioniști și în România, în cadrul tribunalelor, curților sau camerelor de arbitraj. Acestea se înfiinţează şi funcţionează permanent pe lângă o organizaţie sau o instituţie internă ori internaţională sau ca organizaţie neguvernamentală, în baza unui regulament propriu și reguli de procedură arbitrală proprii. De exemplu, Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat funcționează pe lângă Asociația de Arbitraj Instituționalizat, având un regulament propriu de funcționare, în baza căruia organizează și examenele pentru arbitri.
Pot încheia convenții arbitrale, conform legii (art. 541 - 621 Cod de procedură civilă) persoane fizice, persoane juridice, statul și autoritățile publice, precum și persoanele juridice de drept privat.
Hotărâri definitive, cu titlu executoriu
Arbitrajul este o procedură judiciară alternativă, privată. Părțile implicate într-un conflict trebuie să încheie o convenție arbitrală (o înțelegere) din care să rezulte că în cazul în care vor avea o dispută, vor recurge la arbitraj. Prin convenția arbitrală, părțile pot stabili reguli de procedură derogatorii de la dreptul comun, cu condiţia ca regulile respective să nu fie contrare ordinii publice şi dispoziţiilor imperative ale legii. Finalitatea procedurii arbitrale este o hotărâre definitivă și obligatorie, constituind titlu executoriu, adică se execută silit întocmai ca şi o hotărâre judecătorească.