"În 15 luni de proiect, aproape 200.000 de oameni au participat la screening, majoritatea din mediul rural. Cei care au primit rezultate pozitive, au fost acompaniați. Motivați să participe la stadializare, să meargă în centrele în care se putea face stadializarea. Și apoi, dacă nu puteau să se ducă pe cont propriu, transportați cu microbuze, vară, iarnă, covid, la centrele de stadializare.
Aceasta este o parte din activitatea noastră. Dar alta, în București, lucrăm cu consumatori de droguri și cu bărbați care au relații sexuale cu bărbați. Oferim servicii de prevenire a bolilor transmisibile, inclusiv screening, și mai facem un lucru, Încercăm să punem în aplicare ce zice OMS. Că ar trebui accesibilizate serviciile, inclusiv screeningul, inclusiv tratamentul. Și mai spune un lucru interesant, că ar trebui să împărțim responsabilitățile. Adică lumea medicală să înceapă să împartă responsabilitățile cu oameni care primesc o minimă pregătire. Fie că vorbim de asistenții comunitari, și există o rețea de asistenți comunitari, fie că vorbim cu asociațiile care lucrează cu consumatori de droguri sau cu bărbați care au relații sexuale cu bărbați, și unde oamenii ar putea să fie instruiți și să facă ei înșiși testul", explică aceasta.
Din păcate, românii neasigurați nu beneficiază de programele naționale de sănătate privind bolile transmisibile, în timp ce imigranții sunt cuprinși automat în acestea.
"În întreaga lume, hepatitele, HIV, tuberculoza reprezintă priorități de sănătate publică. În România, imigrații, inclusiv cei din Ucraina dar și din alte țări, intră în programele de sănătate națională automat, pentru boli transmisibile.
Cetățenii români care nu sunt asigurați, NU intră în programele românești de boli transmisibile. E foarte important să schimbăm lucrurile acestea, să punem în aplicare ce zice OMS, și mai ales să ne uităm la resursele care sunt în comunități. Fie asistenții comunitare, dar, de ce nu, asociațiile bisericești, asociațiile de părinți din școli, ONG-urile. Și, dacă ar exista resurse financiare, minime, pentru a sprijini", atrage atenția Liana Velica.
Mai grav, cabinetele de planificare familială au dispărut din țară.
"Poate HIV și hepatitele seamănă în privința căilor de transmitere, transmitere prin sânge, sau pe cale sexuală. Acum 30 de ani, în România, existau centrele de planificare familială, unde orice tânăr putea să meargă și să ceară ajutor. Acum, aceste centre sunt foarte puțin dezvoltate, urmează să fie din nou finanțate. Acum 3 săptămâni, la ușa noastră au venit 2 ucraineni, și ne-au cerut prezewrvative. Amândoi infectați. Răspuns corect nu avem. Adică în România, în momentul acesta, nu găsești prezervative gratuite pentru oamenii la risc. Și vorbim de prevenirea bolilor transmisibile. Amdat doar un exemplu. Dar lucrurile acestea trebuie spuse, nu trebuie ascunse pentru că boala ascunsă înseamă mai mulți oameni bolnavi. Și nimeni nu este ferit de bolile transmisibile. Ferit însemnând că este de fapt afectat, fie direct, fie prin apropiații lui", spune reprezentanta ARAS.
Conferința a fost transmisă live pe site-urile antena3.ro, jurnalul.ro si pe paginile de Facebook ale Antenei 3 CNN https://www.facebook.com/Antena3Oficial și Jurnalul https://www.facebook.com/jurnalulro , iar tronsoane ale dezbaterii vor fi preluate live pe postul TV Antena 3 CNN.