Reuniunea de la Rovaniemi a miniştrilor de externe din ţările Consiliului Arctic s-a încheiat marţi fără adoptarea unei declaraţii comune, consemnează DPA.
"Aceasta este o organizaţie în care toate deciziile se bazează pe consens. Deciziile trebuie să fie unanime", a arătat şeful diplomaţiei finlandeze, Timo Soini, care a prezidat adunarea.
În locul declaraţiei bianuale uzuale, Consiliul a emis două comunicate, dintre care doar unul semnat de toţi cei opt miniştri de externe participanţi, inclusiv secretarul de stat american Mike Pompeo. Documentul respectiv nu menţionează schimbările climatice, ci doar angajamentul faţă de "menţinerea păcii, stabilităţii şi a cooperării constructive în Arctica".
Statele Unite, care au asigurat preşedinţia Consiliului Arctic înaintea Finlandei, s-au retras din Acordul de la Paris, din 2015, menit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Referitor la această poziţie, Pompeo a susţinut că SUA fac mai mult pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon decât China, Rusia şi chiar decât multe state europene semnatare ale acordului respectiv.
În discursul său de la Rovaniemi, secretarul de stat american a afirmat că ţara sa a raportat "cea mai mare reducere a emisiilor de carbon negru dintre toate statele Consiliului Arctic". Aşa-numitul carbon negru - depuneri de culoare închisă, rezultate din arderea cărbunelui, pe suprafaţa gheţii şi a zăpezii - accelerează topirea din cauza absorbţiei mai bune a radiaţiei solare.
Soini a dat publicităţii şi un comunicat de 10 pagini, în calitate de preşedinte al Consiliului, aflat la final de mandat. El menţionează că majoritatea miniştrilor participanţi la reuniunea din nordul Finlandei consideră schimbările climatice "o provocare fundamentală pentru Arctica" şi recunosc necesitatea unor acţiuni de moderare şi adaptare.
După doi ani, Finlanda predă Islandei preşedinţia Consiliului Arctic. În mandatul finlandez, priorităţile declarate au fost cooperarea în domeniul meteorologic, educaţia, conectivitatea şi protecţia mediului.
Islanda intenţionează să pună accentul pe mediul maritim din Arctica, a declarat ministrul de externe Gudlaugur Thor Tordarson. Alte priorităţi sunt ameliorarea prognozelor meteorologice în regiune şi cartografierea gheţarilor.
Din Consiliul Arctic, fondat în 1996, fac parte Canada, Danemarca - inclusiv Groenlanda şi Insulele Feroe, Finlanda, Islanda, Norvegia, Rusia, Statele Unite şi Suedia. Mai multe organizaţii ale indigenilor au statut de participanţi permanenţi; 13 ţări, printre care China, Franţa, Germania, India, Japonia şi Regatul Unit, precum şi mai multe organizaţii internaţionale, cum ar fi Programul ONU pentru Mediu, Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii şi Organizaţia Meteorologică Mondială, au calitatea de observatori. Cu ocazia reuniunii de la Rovaniemi, pe lista observatorilor a fost inclusă şi Organizaţia Maritimă Internaţională.