Studiul realizat de Universitatea din York a constatat că persoanele odihnite ar putea angaja cortexul prefrontal dorsolateral drept pentru a inhiba amintirile nedorite, în timp ce participanții lipsiți de somn au avut probleme. Somnul REM a apărut ca fiind vital pentru restabilirea acestei funcții a creierului, evidențiind rolul său în prevenirea gândurilor negative.
Descoperirile aruncă lumină asupra conexiunii dintre somnul slab și condițiile de sănătate mintală precum anxietatea, depresia și PTSD. Cercetătorii sugerează că aceste informații ar putea viza tratamentele care reglează somnul pentru a îmbunătăți suprimarea memoriei și bunăstarea emoțională.
Legătura dintre lipsa somnului și amintirile negative
Mecanism de suprimare a creierului: Somnul restabilește capacitatea creierului de a suprima amintirile nedorite prin cortexul prefrontal.
Rolul somnului REM: Somnul cu mișcarea rapidă a ochilor (REM) stimulează activitatea cortexului prefrontal pentru suprimarea memoriei.
Impactul privării de somn: Persoanele lipsite de somn au prezentat o activitate hipocampală crescută, ceea ce duce la gânduri intruzive.
Oamenii de știință de la Universitatea din York, în colaborare cu Universitatea din East Anglia, au arătat că privarea de somn interferează cu capacitatea zonei prefrontale a creierului de a restricționa regăsirea amintirilor care altfel ar fi fost suprimate.
Când au încercat să suprime imaginile scenei, participanții bine odihniți au arătat mai multă activare în cortexul prefrontal dorsolateral drept - o regiune a creierului care controlează gândurile, acțiunile și emoțiile - în comparație cu cei care au stat treji toată noaptea.
Dr. Scott Cairney de la Universitatea din York a spus: „Amintirile experiențelor neplăcute pătrund adesea în mintea noastră conștientă ca răspuns la mementouri, dar tind să fie trecătoare și pot fi scoase din nou din minte. Am arătat anterior că capacitatea creierului a suprima astfel de amintiri intruzive este condiționată de obținerea unui somn odihnitor.
„Suprimarea este o funcție foarte inteligentă a creierului, deoarece slăbește toate urmele de legătură ale memoriei, împiedicându-ne astfel să unim toate punctele pentru a regăsi imaginea completă a experienței atunci când este declanșată de un stimul extern.”
Pentru a înțelege cum face creierul acest lucru, echipa a folosit scanări prin rezonanță magnetică funcțională (RMN) pentru a investiga activitatea creierului a 85 de adulți sănătoși, dintre care jumătate au experimentat un somn sănătos de noapte iar cealaltă jumătate a rămas trează toată noaptea.
Li s-a cerut să se uite la fețe, pe care le-au văzut anterior împreună cu imagini cu scene, unele dintre ele fiind negative din punct de vedere emoțional, cum ar fi o imagine a unui accident de mașină sau a unei lupte. Pentru fiecare față li s-a cerut fie să-și amintească scena asociată cu ea, fie să suprime memoria scenei.
Când au încercat să suprime imaginile scenei, participanții bine odihniți au arătat mai multă activare în cortexul prefrontal dorsolateral drept - o regiune a creierului care controlează gândurile, acțiunile și emoțiile - în comparație cu cei care au stat treji toată noaptea.
Participanții odihniți au arătat, de asemenea, o activitate redusă în hipocamp - o regiune a creierului implicată în recuperarea memoriei - în timpul încercărilor de a suprima amintirile nedorite, demonstrând că ar putea „închide” operațiunile de recuperare care stau la baza gândurilor intruzive emergente.
Ei au descoperit că persoanele care au obținut un somn mai rapid cu mișcarea ochilor (REM) au fost mai capabili să angajeze cortexul prefrontal dorsolateral drept în timpul suprimării memoriei, indicând un rol pentru somnul REM în restabilirea mecanismelor din creier care pot ajuta la prevenirea amintirilor nedorite. de la intrarea în gândirea conștientă.
„Participanții care au fost lipsiți de somn nu au putut să se angajeze în zona creierului care ne ajută să suprimăm amintirile nedorite. În consecință, ei nu au putut anula procesele legate de memorie din hipocamp care dau naștere la gânduri intruzive.
Acest lucru este foarte important pentru înțelegerea problemelor de sănătate mintală deoarece este bine documentat că cei care suferă de anxietate, depresie sau PTSD au și dificultăți cu somnul.
Acum, că avem o mai bună înțelegere a mecanismelor din creier care pot ajuta la restricționarea amintirilor și gândurilor negative, poate că putem lucra la tratamente mai direcționate și terapii comportamentale care ajută la îmbunătățirea somnului și, ca urmare, sprijină creierul să facă ceea ce face.”, explică dr. Cairney.
Deficiențe de control al memoriei în creierul uman lipsit de somn
Tulburările de somn sunt asociate cu amintiri intruzive, dar mecanismele neurocognitive care stau la baza acestei relații sunt puțin înțelese.
Privarea de somn perturbă inhibarea prefrontală a recuperării memoriei și că restabilirea peste noapte a acestui mecanism inhibitor este asociată cu timpul petrecut în somn cu mișcarea rapidă a ochilor (REM).
Deficiențele funcționale care decurg din privarea de somn sunt legate de un deficit comportamental în capacitatea de a regla amintirile nedorite și coincid cu o deteriorare a tiparelor deliberate de gândire autogenerată.
Astfel că privarea de somn dă naștere la amintiri intruzive prin perturbarea circuitelor neuronale care guvernează controlul inhibitor mnemonic, care se poate baza pe somnul REM, potrivit neurosciencenews.com.