Mai mulți medici dintre cei implicați în tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus au spus, de-a lungul timpului, că odată ce am luat acest virus imprevizibil „este o loterie ce formă de boală vom face fiecare” și că tinerețea sau faptul că suntem „sănătoși-tun” nu reprezintă o garanție că nu vom avea simptome severe de COVID-19. În primele luni ale pandemiei s-a presupus că evoluția afecțiunii ar fi influențată de existența unor proteine sau a unor gene din organismul nostru, iar ceea ce, la momentul respectiv, erau doar simple supoziții, au primit confirmare acum. Un studiu publicat zilele trecute arată că o anumită genă, denumită ADAM9, este asociată cu formele severe de COVID-19 la cei tineri și fără comorbidități.
De la începutul pandemiei de coronavirus, s-a știut că persoanele în vârstă, care au o rezistență a organismului slăbită, și cele cu comorbidități (diabet, probleme cardiace, probleme respiratorii mai vechi, obezitate etc.) sunt mult mai vulnerabile în fața SARS-CoV-2. Însă au existat și situații, în ultimele luni din ce în ce mai frecvente, în care tineri de 20 – 30 de ani, fără probleme de sănătate, au ajuns la Terapie Intensivă sau chiar și-au pierdut viața din cauza COVID-19. De ce se întâmplă acest lucru rămâne un mister pentru lumea medicală.
Cum este redusă capacitatea organismului de a lupta
Însă, recent, o echipă cercetători din cadrul Departamentului de Imunogenetică de la Universitatea din Strasbourg a găsit un posibil indiciu: anumite gene par să reducă capacitatea organismului de a lupta împotriva bolii atunci când sunt activate, scrie medicalxpress.com. Studiul publicat de aceștia, zilele trecute, în Science Translational Medicine, a inclus 72 de pacienți cu vârste sub 50 ani și fără factori de risc, care erau internați cu COVID, dintre care 47 erau în stare gravă, pe secțiile de Terapie Intensivă, și necesitau ventilație mecanică. Ceilalți 25 de pacienți nu erau internați în secțiile de ATI, însă aveau nevoie de suplimentare cu oxigen.
Medicii au colectat plasmă de la toți cei 72 de bolnavi, dintre care niciunul nu avea comorbidități care ar fi putut explica simptomele, dar și de la alți 22 de tineri infectați care au avut foarte puține simptome sau deloc, pentru a servi ca grup de control. Pe lângă analizele specifice de sânge, ei au folosit și o aplicație pentru a afla care sunt cauzele moleculare care au condus la sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS – acute respiratory distress syndrome) la această categorie de pacienți. Analiza lor complexă, bazată pe inteligența artificială, a identificat 600 de gene candidate, dintre care 5 au fost mai active la pacienții cu simptome severe. Iar una dintre acestea, pe care au denumit-o ADAM9, s-a dovedit a fi cea mai răspândită.
De asemenea, cercetătorii au descoperit că, atunci când ADAM9 a fost blocată în țesutul pulmonar (in vitro), virusul s-a multiplicat mult mai lent. Autorii studiului sugerează că toate cele cinci gene pe care le-au identificat trebuie să fie studiate mai în profunzime, iar ADAM9 în mod special.
Descoperirea cercetătorilor ar putea duce la dezvoltarea unor noi terapii, care, prin dezactivarea unor astfel de gene, să reducă simptomele grave de COVID-19.
Mai multe despre acest studiu puteți citi aici: Identification of driver genes for critical forms of COVID-19 in a deeply phenotyped young patient cohort (science.org)