Un uriaș scandal macină credibilitatea Băncii Mondiale, care a difuzat rapoarte anuale manipulate deliberat de „echipa bulgărească” de redactare și evaluare a clasamentelor pe țări care influențează politica de plasare a capitalului investitorilor. Dezvăluirea metodelor de „coafare” a indicatorilor naționali o implică direct pe Kristalina Georgieva, fostul director general al Băncii Mondiale, aflată acum la conducerea Fondului Monetar Internațional. Tot mai multe voci cer demisia acesteia, în urma scandalului.
Credibilitatea cifrelor difuzate de organizațiile internaționale este puternic afectată de recentele dezvăluiri care pun sub semnul îndoielii unul din principalele rapoarte anuale ale Băncii Mondiale. „Doing Bussines”, raportul-vedetă al BM care evaluează nivelul de deschidere și accesibilitate pentru investitori al economiilor țărilor lumii, stabilind anual ierarhiile în ceea ce privește ușurința deschiderii unei afaceri, a fost influențat cu repetiție prin intervenția unor factori exteriori asupra echipei de redactare. Au fost cazuri de manipulare grosieră a indicatorilor pentru a „salva” locurile Chinei și Arabiei Saudite în acest clasament mondial. Metoda de convingere? Evident, cu contribuții sporite la bugetul Băncii Mondiale.
DE LA INTENȚII BUNE...
La începutul anilor 2000, Joseph Stiglitz, pe atunci economistul-șef al Băncii Mondiale, a inițiat o serie de cercetări asupra rolului instituțiilor naționale asupra derulării afacerilor. De pildă, cum fiscalitatea sau sistemul juridic dintr-o țară pot avantaja sau, dimpotrivă, descuraja începerea unei afaceri. Echipele de cercetare ale instituției, stimulate de prestigiul lui Stiglitz, distins cu Premiul Nobel pentru ideile lui novatoare privind analiza economiei, au dezvoltat subiectul, materializat în primul raport „Doing Business”, elaborat în 2003.
Tânăra speranță de la Sofia
Simeon Djankov, economist în Banca Mondială, se remarcă în echipa lui Stiglitz cu un raport privind risipa talentului antreprenorial și de resurse din cauza excesului de reglementare. El intrase în instituție, ca o mare speranță, după studiile academice de la Institutul de economie Karl Marx din Sofia și de la Universitatea din Michigan. Djankov face echipă cu Andrei Shleifer, un rus naturalizat american, cu o carieră strălucită la Harvard. Shleifer este astăzi economistul cel mai citat în literatura de specialitate, depășindu-i pe marii maeștri Heckman, Tirole, Stiglitz, Fama, laureați cu Nobel. Tandemul bulgaro-rusesc, aclimatizat în economia capitalistă, cercetează și elaborează o serie de indicatori care să comensureze efectele instituțiilor asupra afacerilor, pe întregul lor ciclu, de la debut până la lichidare. Aceste lucrări sunt baza pe care se clădesc rapoartele „Doing Business”, cu un clasament mondial în facilitatea de a face afaceri. Succesul rapoartelor anuale a fost imediat, fiecare ediție având sporuri de audiență și tiraj. Spre deosebire de alte lucrări ale instituțiilor internaționale, evaluările se bazau pe date concrete. De exemplu, punctajul de evaluare era dat, între altele, după numărul de zile necesare pentru a înființa o firmă, de timpul de rezolvare al unui conflict de muncă sau de numărul de formulare și de vize necesare pentru o operațiune de import.
CONTESTĂRI PE MĂSURA SUCCESULUI
Acest „suflu nou” care a impus rapid „Doing Business” între rapoartele așteptate cu mare interes de autoritățile naționale, dar și de investitori, a adus la fel de rapid și contestări. La Paris a fost criticată maniera autorilor de evaluare dură a sistemului juridic francez doar pentru că nu au fost date răspunsuri la chestionarele trimise de BM. La fel, Organizația Internațională a Muncii a protestat față de introducerea criteriului care evalua debutul afacerii de facilitatea acordată patronului de a concedia. Atenția acordată rapoartelor și informațiilor difuzate era justificată de tirajele ajunse la milioane de exemplare; Doing Business influența direct mediul de afaceri și devenise „materie primă” și pentru dezbaterile politice din fiecare țară, unde se supralicitau datele din raport după interesele guvernării sau ale opoziției.
Voci critice în interiorul Băncii Mondiale
Semnalele critice asupra corectitudinii analizelor au fost tot mai apăsate. În 2018, Paul Romer, economistul-șef al Băncii Mondiale, a semnalat cu îngrijorare că autorii raportelor fac evaluări după orientări ideologice și nu după criterii obiective. Romer a observat că poziția în clasamentul mondial al statului Chile se ameliora când era dreapta la putere și se degrada odată cu venirea stângii la guvernare. Pentru a înlătura acest gen de suspiciuni care planau asupra instituției, Banca Mondială comandă unei case de avocatură americane un raport de evaluare privind „Doing Business”.
Raport demolator pentru Djankov și șefa lui, Kristalina Georgieva
Avocații din cabinetul Wilmert Hale au produs un document exploziv, care releva veritabila teroare exercitată de Simeon Djankov asupra echipelor de redactare a rapoartelor anuale. Djankov avea un rol-cheie în BM, întărit de legătura directă de subordonare față de Kristalina Gheorghieva, aflată în conducerea instituției. Sunt scoase la iveală jocuri de interese cu anvergură mondială pentru influențarea clasamentelor. Cazul cel mai flagrant este legat de evaluarea Chinei, care se luptă să se prezinte ca o economie deschisă, cu un mediu de afaceri prietenos pentru investitori. În 2017, China participă la o creștere a capitalului Băncii Mondiale, în timp ce administrația Trump refuză oferta BM. După indicatorii valabili de evaluare ai „Doing Business”, China urma să fie retrogradată de pe locul 78 mondial pe locul 85. Echipa de redactare caută metode să mărească nota Chinei sub presiunea conducătorilor BM, inclusiv a Kristalinei Georgieva, directoarea generală a instituției. Pentru a reuși manipularea, au fost integrate în evaluarea Chinei cifrele din Macao și Taiwan și a fost schimbată ponderea orașelor Beijing și Shanghai. Astfel, China și-a menținut locul.
Arabia Saudită apare drept campioană a reformelor după ce a vărsat sume uriașe pentru misiuni de consultanță de la Banca Mondială. În 2019 apare o intervenție, potrivit avocaților americani, în favoarea Arabiei Saudite. Raportul publicat în 2020 îi plasează pe saudiți pe locul 2 în clasamentul țărilor cele mai reformatoare, după Iordania...
SCANDALUL OPREȘTE RAPORTUL 2021
După ce raportul Wilmert Hale a fost „digerat” de conducerea Băncii Mondiale și informațiile devastatoare au devenuit publice, decizia bordului a fost drastică: oprirea „Doing Business”. Astfel se încheie un bestseller transformat în catastrofă. Acum, numeroase voci cer demisia Kristalinei Georgieva, ajunsă din 2019 în fruntea Fondului Monetar Internațional. Celălalt bugar, Simeon Djankov, considerat capul răutăților în operaținea de manipulare, a ocupat mereu funcții de top: vicepremier și ministru de finanțe la Sofia în guvernarea lui Boiko Borisov, președinte al consiliului de administrație al BERD.
România – pe locul 55 în „Doing Business”
În ultimul raport „Doing Business” – cel pe 2020 – România se plasează pe locul 55 în clasamentul mondial. Locurile în ierarhia mondială pe diferitele criterii de evaluare sunt următoarele: 91 la începerea afacerii; 147 la autorizarea construcțiilor; 157 la racordarea la energie; 46 la înregistrarea proprietății; 25 la acces la creditare; 61 la protecția investitorilor minoritari; 32 la plata impozitelor; 1 la tranzacții transfrontaliere; 19 la executarea contractelor; 56 la soluționarea insolvenței.