Rejudecarea unora dintre dosarele în care ICCJ a pronunțat, atât pe fond, cât și în apel, soluții în dosare de corupție, încălcând prevederile legale cu privire la componența și specializarea completurilor de judecată va fi făcută de către alte instanțe de judecată, altele decât Înalta Curte. O astfel de decizie a fost luată ieri, când sentința de condamnare a fostului deputat PNL Mircea Roșca a fost anulată, iar dosarul a fost trimis spre rejudecare, de la zero, de către o instanță competentă. Nemaifiind deputat, Roșca va fi judecat de către un tribunal. Același lucru se va întâmpla și în dosarul lui Liviu Dragnea, în cazul în care contestația în anulare formulată de acesta va fi admisă, iar condamnarea, anulată.
Completul de 5 judecători de la ÎCCJ a anulat, ieri, condamnarea definitivă de 3 ani de închisoare cu suspendare pe care fostul deputat PNL Mircea Roșca a primit-o, în februarie anul trecut, pentru trafic de influență. El fusese trimis în judecată de DNA Ploiești, sub acuzația că, în calitate de vicepreședinte al PNL Prahova, ar fi pretins de la un denunțător suma de 20.000 de euro, pentru a interveni pe lângă funcționari din cadrul Consiliului Local Azuga, pentru a înlesni dobândirea de către acest denunțător a unor terenuri în zona cu pricina.
Odată cu anularea condamnării dispuse de Înalta Curte de Casație și Justiție în acest dosar, procurorii primesc o nouă lovitură. Concret, la momentul trimiterii în judecată, Mircea Roșca avea calitatea de deputat, ceea ce atrăgea competența de judecare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. După condamnarea definitivă, Roșca și-a pierdut calitatea de demnitar, ceea ce înseamnă că ÎCCJ nu mai este competentă să-l judece. Iar acest lucru este menționat, voalat, în minuta deciziei pronunțate ieri: “Dispune anularea sentinței penale (…) și rejudecarea cauzei la prima instanță sau la instanța competentă”. Respectiv, instanța competentă fiind Tribunalul Prahova, în acest caz.
ÎCCJ nu mai are competența să judece aceste spețe
Iată că, odată cu rejudecarea unor dosare în care s-a stabilit că, inițial, cei în cauză au fost judecați și condamnați de completuri nelegal constituite, atât la fond, cât și în apel, de către Înalta Curte, scapă de fenomenul cunoscut sub denumirea de “Câmp tactic”. Un astfel de exemplu este Liviu Dragnea, care, în dosarul “Angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”, a fost judecat, inițial, de un complet de trei judecători de la ÎCCJ, constituit nelegal, după care, în data de 26 mai, a fost condamnat definitiv de un complet de 5 judecători de la ÎCCJ, constituit în baza unor hotărâri ale CSM și ale Colegiului de Conducere al ÎCCJ nepublicate în Monitorul Oficial, deci fără valoare juridică.
Dragnea a depus contestația în anulare, cerând anularea condamnării și rejudecarea cauzei de la zero. Fapt ce ar conduce, în situația în care contestația în anulare este admisă, la trimiterea dosarului spre rejudecare de către o instanță de fond competentă. Adică, în cazul său, Tribunalul Teleorman, deoarece, în prezent, nici Liviu Dragnea nu mai deține calitatea de deputat. Completul de 5 judecători va lua în discuție cererea lui Liviu Dragnea pe data de 12 noiembrie 2019.