Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD) este o zonă extrem de sensibilă, pentru că orice intervenție prost calculată poate debalansa echilibrul biodiversității, astfel încât să afecteze întreaga planetă, nu doar țara noastră. Tocmai de aceea este nevoie de un plan de management corect. Reactualizarea acestui plan, care, de fapt, este un proiect foarte amplu de cercetare, va costa aproape 10 milioane de euro și se va finanța din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Este chiar mai complicat decât un studiu de fezabilitate pentru o autostradă, iar costurile sunt pe măsură. În schimb, nerealizarea lui ar putea duce, în cel mult un an, la declanșarea procedurii de infringement pentru România, costurile fiind de zece ori mai mari.
Un plan de management pentru RBDD se realizează în trei ani, cu peste 100 de experți. Dacă România greșește în legătură cu acțiunile din Delta Dunării și distruge biodiversitatea, Uniunea Europeană penalizează țara noastră, cu sume care se plătesc în fiecare zi, până la remedierea situației. În acest caz, ar fi cel puțin trei ani și jumătate, adică șase luni pentru a face un proiect eligibil la finanțare din fonduri europene, pentru cercetare, și încă trei ani, cât ar dura proiectul, dacă s-ar aplica din ziua finalizării. Și dacă vom mai putea accesa fonduri europene pentru a face proiectul. „Trebuie să avem o viziune integrată asupra întregii Delte, pentru a vedea care sunt condițiilde de mediu și de biodiversitate, ce măsuri trebuie să fie luate, astfel încât impactul negativ asupra mediului să fie redus, pentru că vin celelalte proiecte – de decolmatări, de repopulări cu pește, de dezvoltarea activităților ecconomico-sociale asupra mediului – și toate au impact asupra mediului”, a explicat, pentru Jurnalul, Cătălin Țibuleac, guvernatorul Deltei Dunării.
Acțiunile greșite duc la infringement
Proiectul a fost început de ARBDD acum aproape trei ani și va include implicarea a 136 de cercetători și persoane rspecializate în tot ceea ce înseamnă biodiversitate și managementul rezervației, inclusiv din punct de vedere al comunităților. Prin comparație, studiul de fezabilitate pentru autostrada Pitești – Sibiu costsă 25 de milioane de euro. Cele 10 milioane de euro se pot lua de la UE, tocmai pentru a nu ajunge să plătim cel zece ori mai mult, pentru încălcarea legislației europene. Din prima lună a acestui an, România s-a ales cu opt sacțiuni în cadrul unor proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, care consideră că autoritățile române sunt susceptibile de încălcarea legislației Uniunii Europene în diferite domenii. România riscă să plătească o amendă de 124.000 de euro pe zi, în urma declanșării unei proceduri de infringement pentru depozitele municipale de deşeuri neconforme. Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligaţiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită la 1,740 milioane de euro, cât şi a unor penalităţi achitate periodic şi cuprinse între 2.000 şi 124.000 de euro pe fiecare zi de întârziere, adică circa 45 de milioane de euro pe an. „În primul rând, UE ne cere reactualizarea planului de management. Acum avem controlul Comisiei Europene, care pune problema planului de management la nivel de rezervație. Reactualizarea planului de management a fost aprobată prin hotărâre de guvern în 2015, dar până acum s-a lucrat efectiv la proiectul pentru obținerea finanțării din fonduri europene. Proiectul se blocase, de aproape un an, iar unul dintre primele lucruri pe care le-am făcut, după ce am fost numit în funcție, a fost să reiau discuțiile, pentru deblocare”, explică guvernatorul. La acest proiect au lucrat cinci instituții: ARBDD, GEO ECO MAR, Universitatea din Galați, Universitatea Maritimă Constanța și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.
Consiliul științific ARBDD nu are specialiști cu care să facă un astfel de plan de management și nici nu are în atribuții așa ceva. Când am preluat proiectul, documentele erau semnate doar de Ministerul Mediului, dar nu se făcuseră demersurile necesare pentru depunerea proiectului spre finanțare.
Cătălin Țibuleac, guvernatorul Deltei Dunării
Cercetarea se va face în toate anotimpurile, pe floră, faună, biodiversitatea în relație cu antropicul, circulația apei, circulația peștilor, colmatări, decolmatări, zone de cruțare. Toate măsurile vor viza o perioadă de zece ani, de la momentul implementării.
Acum se pot lua bani de la UE pentru reactualizarea planului de management, document care cuprinde toate activităţile care sunt permise în Rezervaţie, condiţiile în care acestea se pot desfăşura, împărţirea teritoriului în zone strict protejate, zone tampon şi zone economice şi modul de management al resurselor naturale. „Pentru a avea o perspectivă corectă asupra acțiunilor care se pot face în Rezervație, pe 10-15 de ani, trebuie să fie foarte bine analizate toate componentele, de către experți. Pentru a reduce impactul negativ asupra mediului, este nevoie de un foarte bun plan de management”, spune Cătălin Țibuleac, guvernatorul Deltei Dunării.