Printre bisericile care păstrează această tradiție se numără Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă și majoritatea mănăstirilor din Muntele Athos, cu excepția Vatopedului. Aceste biserici au ales să nu adopte reforma calendarului din 1924, când majoritatea bisericilor ortodoxe au trecut la calendarul îndreptat, cunoscut și ca neo-iulian sau constantinopolitan.
Decizia de păstrare a calendarului vechi nu este una întâmplătoare. Calendarul iulian, folosit timp de 15 secole de întreaga creștinătate, a fost cel după care Sfinții Părinți au calculat data Paștelui la primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325.
Pentru credincioșii care urmează stilul vechi, sărbătorile nu se opresc aici. Aceștia vor celebra și Anul Nou în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, conform aceluiași calendar.
Biserica Ortodoxă Română a trecut la calendarul îndreptat în octombrie 1924, alături de alte biserici ortodoxe importante precum Patriarhia Constantinopolului, Biserica Greciei, Patriarhia Alexandriei și cea a Antiohiei.
(sursa: Mediafax)