Jurnalul.ro Editoriale Maastricht. Care criterii?

Maastricht. Care criterii?

de Ionuț Bălan    |   

Ştiţi că nu se mai potrivesc criteriile de la Maastricht cu ceea ce se întâmplă în UE. Amintim ce condiţii trebuie să îndeplinească un aspirant la zona euro. Inflaţia să nu depă­şească cu 1,5% mediile anuale din cele mai performante trei state UE, dobânzile pe termen lung - cu 2%. Deficitul bugetar trebuie să se plaseze la 3% din PIB, datoria publică la 60% din PIB şi cursul mone­dei locale să nu varieze cu mai mult de 15% pe an.

Făcând precizarea că Maastri­cht-ul se referă la inflaţie şi nu la deflaţie, se vede că acum - în afară de Estonia, Letonia şi Luxemburg - nu prea se mai înscrie nimeni din cele 19 state utilizatoare de euro în parametrii care le-au permis să-l adopte. Dacă mâine România ar intra în euroland, ar fi printre ţările cele mai restructurate, fiindcă va fi aderat la euro pe baza criteri­ilor de convergenţă nominală.

Dar pe analiştii economici români nu asta îi îngrijorea­ză. Pe ei îi preocupă să strângă capital politic şi să facă proze­liţi pe facebook. Dacă ar fi ceea ce spun că sunt, ar sesiza că ceea ce nu-i convergent e modul discreţionar de a proceda în privinţa statelor supraîndatorate. Suprafiscali­zarea vădeşte această stare, relaxarea cantitativă o ţinteş­te, iar atacul politic asupra instrumentelor financiare relevante pentru riscul de ţară (CDS) e menită să stingă lumina. Noroc de criteriile de la Maastricht că trădează discreţionarismul!

UE se transformă pe zi ce trece în URSS. Ultimele decizii discreţionare se văd în problema refugiaţilor, unde statele care nu se raliază sunt amendate, după ce aplicarea hotărârilor luate pe picior acutizează ceva deja grav: taxarea. Nu-s analist politic ca să zic dacă un Brexit e nefavo­rabil UE, dar, cu siguranţă, că celor ce resping o politică UE derulată în cheia cine nu e cu noi e împotriva noastră le va fi mai bine.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri