Majorarea pensiilor cu 40% ar crește deficitul bugetar la peste 11% din PIB în 2021, ceea ce înseamnă un adevărat cataclism pentru finanțele publice, arată raportul "România - Zona Euro, Monitor", publicat de Banca Naţională a României (BNR).
"Un risc sistemic mare este posibil prin agravarea stării bugetului public, a finanţelor publice, destabilizarea economiei dacă se majorează punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reacţie a pieţelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecţie macroeconomică ordonată, pe mai mulţi ani, am fi obligaţi la o corecţie dezordonată, foarte costisitoare economic şi social", potrivit documentului.
Acesta amintește poziția Consiliului Fiscal care a transmis că trebuie evitată creșterea punctului de pensie cu 40%, fapt ce ar destabiliza economia, într--un moment în care se confruntă cu o criză economică puternică, generată de pandemia de coronavirus.
"Este obligatoriu să evităm ca economia românească să intre într-o spirală de criză foarte periculoasă. Acoperirea necesarului de finanţare pentru acest an este asigurată în largă măsură, dar mult mai problematică ar putea fi acoperirea finanţării pe termen mediu în lipsa unui program clar de corecţie macroeconomică. Este greu de crezut că pieţele financiare vor tolera/accepta, pentru o perioadă îndelungată, niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă devierea de la cerinţele PSC, regulile fiscale în UE, vor rămâne suspendate şi în 2021", precizează raportul.
Aderarea la zona euro şi de intrare în Mecanismul Cursurilor de Schimb - ERM2, nu este compatibil cu încălcarea acquis-ului comunitar cu privire la Uniunea Economică şi Monetară care exclude deficite bugetare structurale mari.
"Este necesară creşterea veniturilor fiscale pentru a face faţă unor crize viitoare, pentru a avea un buget public mai robust. O creştere a bazei de impozitare ar ajuta corecţia macroeconomică din următorii ani. O asemenea creştere ar ajuta mult ca procesul de corecţie macroeconomică să nu fie însoţit de taxe şi impozite mai mari, ceea ce ar fi o corecţie suboptimă", scrie în analiză.
Provocarea din 2021 va fi corecţia deficitului bugetar şi a dezechilibrului macroeconomic.
"Este îndoielnic că pieţele vor accepta deficite bugetare mari ani în şir. Trebuie făcută distincţie între cheltuieli permanente şi cheltuieli one-off, cauzate de nevoia de a atenua efectele epidemiei. Dacă revenirea economică va fi mai anevoioasă în 2021 decât cea anticipată şi ar fi nevoie de susţinere temporară a activităţii economice, este probabil că, într-un context judecat la scara europeană, să se disocieze o corecţie pe componenta structurală a deficitului total de cheltuieli nepermanente. Corecţia deficitului bugetar şi a deficitului structural, este necesară în următorii ani dacă vrem să ţinem lucrurile sub control. Această corecţie presupune un program pe câţiva ani, în concordanţă cu solicitarea CE, care să ducă deficitul aproape de 3% din PIB. Se poate gândi care ar fi combinaţii între ajustări de cheltuieli şi creştere de venituri fiscale/bugetare, în principal de mărire a bazei de impozitare. Oricum, impactul va fi semnificativ, concomitent pe cerere şi pe ofertă", arată raportul
Corecţia nu trebuie să fie brutală şi trebuie să se întindă pe câţiva ani.
În privința deprecierii cursului valutar, analiștii spun că aceasta ar fi de ajutor dacă se va întâmpla controlat, altfel poate destabiliza economia. Trebuie luate în calcul anticipări inflaţioniste, efecte de bilanţ pentru gospodării şi firme, grad de euroizare.
"În Polonia şi Ungaria, în Cehia, problema cursului (deprecierii) nu este atât de senzitivă ca la noi. În România, corecţia cererii agregate, a dezechilibrului extern, nu se poate face esenţialmente prin depreciere; este necesară o ajustare a deficitului bugetar, chiar dacă în mod gradual", spune documentul.
Fondurile europene au un rol important pentru realizarea corecţiei pentru că ajută finanţarea balanţei de plăţi, susținând activitatea firmelor private direct si indirect.