Indicele prețurilor agroalimentare din UE a scăzut în comparație cu nivelul din 2022, însă această reducere nu a fost încă transmisă integral prelucrătorilor și consumatorilor la prețurile produselor alimentare. În timp ce indicele prețurilor alimentelor de consum din UE s-a stabilizat din martie 2023, acesta a crescut în medie cu 43% față de 2015. În anumite țări ale UE, creșterea a fost mai semnificativă, cum ar fi în Polonia (+65%) sau în Lituania (+69%).
Costurile de producție sunt cu mult peste perioada pre-COVID
„Agricultura continuă să fie afectată de mai multe evenimente care nu pot fi controlate de fermieri, cum ar fi crizele climatice și geopolitice, care continuă să exercite presiuni asupra agricultorilor. Acestea au implicații asupra productivității, comerțului, cererii consumatorilor, prețurilor și, în cele din urmă, asupra veniturilor agricultorilor. De la ultima perspectivă pe termen scurt (toamna anului 2023) și în pofida unor evoluții favorabile, dar limitate, ale costurilor factorilor de producție, prețurile acestora, inclusiv ale energiei, ale îngrășămintelor și ale hranei pentru animale, se situează cu mult peste nivelurile de dinainte de COVID”, arată raportul citat. Incertitudinile pentru fermieri provin, de asemenea, din fenomenele meteorologice extreme imprevizibile, din conflictele geopolitice care exercită presiuni asupra piețelor agricole și din factori economici, cum ar fi ratele încă ridicate ale dobânzilor și creșterea costurilor forței de muncă.
Prețurile alimentelor vor rămâne în continuare ridicate, ceea ce, combinat cu perspectivele scăzute de creștere economică, va limita perspectivele de redresare a cererii de consum.
Protestele fermierilor au forțat Bruxelles-ul să ia măsuri pentru sprijinirea lor
De la începutul anului, Comisia Europeană a luat o serie de măsuri pe termen scurt și lung pentru a sprijini agricultorii din UE și pentru a răspunde preocupărilor acestora, în special în ceea ce privește poziția lor în lanțul de aprovizionare cu alimente. Astfel, ultima măsură care a fost adoptată săptămâna trecută în cadrul Consiliul AgriFish permite statelor din UE să prelungească până la sfârșitul anului regimul mai relaxat de acordare a ajutoarelor publice societăților agricole afectate de impactul războiului din Ucraina. Adoptat în martie 2022, mecanismul permitea inițial statelor membre să aloce, până la sfârşitul lunii iunie 2024, între 280.000 și 335.000 de euro ajutoare societăților din sectorul piscicol şi acvacultură. Nivelul plafoanelor de ajutoare nu se modifică, însă limita de şase luni „oferă mai mult timp pentru a pune în aplicare măsuri de sprijin, dacă este necesar”, au explicat oficialii CE.
Producția de cereale va crește, dar se așteaptă și importuri mai mari
Se preconizează că producția de cereale din UE în 2024/2025 va crește la aproximativ 278,5 milioane de tone (+3% de la an la an), în principal datorită unor randamente mai bune. Condițiile umede au afectat producția de cereale în 2023/2024 și au făcut uneori dificil accesul fermierilor la câmpurile lor pentru a semăna cereale de primăvară. În general, importurile de cereale din UE în 2023/2024 (iulie 2023-iunie 2024) ar putea fi cu 17% mai mari decât media pe ultimii 5 ani. Cu toate acestea, logistica îmbunătățită a coridorului Mării Negre facilitează exporturile de cereale ucrainene pe piețele globale, ceea ce face și ca mai puține cereale ucrainene să intre în UE.
„Suprafețele cultivate și randamentele pentru soia și semințe de floarea-soarelui sunt în creștere în 2023/2024. Producția de semințe oleaginoase și proteaginoase este preconizată să crească în 2024/2025, determinată de o creștere a producției de soia, mazăre de câmp și fasole boabe.
De asemenea, prognoza confirmă revenirea producției de zahăr din UE la 15,6 milioane de tone. Prețul ridicat al zahărului din UE a limitat însă până în prezent redresarea consumului”.din Raportul Comisiei Europene
Prețurile mari reduc la un minim istoric consumul de ulei de măsline
Producția de ulei de măsline din UE este de așteptat să se redreseze ușor în 2023/2024 (octombrie 2023-septembrie 2024), după o recoltă record scăzută anul trecut. Oferta redusă continuă să crească prețurile. Acest lucru îi determină pe consumatori să treacă la alte uleiuri și grăsimi sau să reducă aportul total de uleiuri. Ca urmare, consumul UE ar putea fi cel mai scăzut din punct de vedere istoric în 2023/2024.
Berea sau cocktailurile iau fața consumului de vin
Producția de vin din Italia și Spania a scăzut semnificativ în 2023/2024 (august 2023-iulie 2024) din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Consumul de vin din UE își continuă tendința de scădere, deoarece generațiile tinere preferă alte tipuri de băuturi alcoolice, cum ar fi berea sau cocktailurile, pe lângă puterea de cumpărare mai scăzută a consumatorilor. Distilarea de criză, autorizată în vara anului 2023 de Comisia Europeană, a fost pusă în aplicare în mai multe țări UE pentru a scoate de pe piață aproximativ 33 de milioane de hectolitri. În ciuda acestei intervenții și a scăderii producției, stocurile nu sunt de așteptat să urmeze.
Efectivele de vaci scad, dar producțiile de lapte și produse lactate rămân constante
În ciuda scăderii continue a efectivului de vaci de lapte (-0,5%), se estimează că aprovizionarea cu lapte a UE va rămâne relativ stabilă în 2024 (+0,4%), ceea ce ar putea fi susținut de creșterea randamentelor (+0,9%). Țările UE se confruntă cu situații contrastante, influențate diferit de vreme sau de schimbările structurale în curs. Producția și exporturile de brânză din UE rămân puternice și ar putea continua să crească în 2024. Exporturile UE de unt ar putea rămâne, de asemenea, pozitive, pe fondul unui consum intern stabil.
Consumul de carne de vită își va continua scăderea
Sectorul zootehnic se confruntă cu schimbări structurale, determinate în principal de o modificare a preferințelor consumatorilor de la carnea de vită la carnea de pasăre și de constrângerile de mediu. Consumul de carne de vită pe cap de locuitor al UE în 2023 a scăzut la 9,7 kg (-4,7% anual). Scăderea consumului ar putea continua cu 2,8% în 2024. Producția de carne de vită din UE ar putea continua să scadă, iar acest lucru ar putea susține prețurile cărnii de vită din UE. În ceea ce privește producția de carne de porc din UE, care a înregistrat o scădere de -6,6% în 2023, va rămâne și în 2024 pe acest trend, dar reducerea ar putea încetini la 0,4%.
Cererea de păsări de curte, ca sursă mai ieftină de proteine, este încă mare. Consumul pe cap de locuitor al UE a crescut cu 3% în 2023 și ar putea crește cu încă 2% în 2024. Importurile de păsări continuă să fie, de asemenea, mari.
Ucraina va produce mai puține cereale
Ministerul Agriculturii de la Kiev estimează că anul acesta exporturile de cereale se vor diminua, pe fondul reducerii producțiilor. Conform acestor estimări, recolta de cereale a Ucrainei ar putea scădea până la 52 de milioane de tone în acest an, de la 58 de milioane de tone în 2023, în principal ca urmare a diminuării suprafeţelor însămânţate. Prognozele arată că în acest an Ucraina ar putea recolta 27 de milioane de tone de porumb, 19 milioane de tone de grâu şi cinci milioane de tone de orz. Comparativ, în 2023 producţia totală de cereale a Ucrainei s-a ridicat la aproximativ 60 de milioane de tone, dintre care 22,2 milioane de tone de grâu, 30,5 milioane de tone de porumb şi 5,7 milioane de tone de orz. Ucraina, alături de Rusia, este cel mai mare exportator de cereale european, iar o reducere a producțiilor va pune presiune pe prețuri.
„Condițiile meteorologice nefavorabile au avut, de asemenea, un impact negativ asupra producției UE de mere și portocale. Exporturile UE de mere și portocale proaspete sunt de așteptat să scadă brusc, iar importurile de portocale cresc, punând mai multă presiune asupra producătorilor interni”.
din raportul Comisiei Europene
Cererea mare de grâu la export ne găsește fără marfă
Pe piața externă se manifestă o creștere a cererii de grâu, dar exportatorii din Portul Constanța nu prea mai găsesc cereale. Prețurile sunt în creștere, depășind 200 de euro/tonă, dar nici așa nu se mai găsesc cantități disponibile la export. „Deși am avut o recoltă bună de grâu anul trecut, fermierii români își vând, în general, foarte repede producția angrosiștilor, din cauza lipsei spațiilor de depozitare. Evident, după recoltare, prețul grâului este mai mic și el crește cu cât cantitățile disponibile scad, adică odată cu apropierea următoarei recolte. Acum prețul este în creștere, dar fermierii noștri și-au epuizat producția de anul trecut”, spune Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară.
Cotația la Bursa Română de Mărfuri, săptămâna 25 aprilie - 1 mai
Zona de livrare Grâu ( lei/tonă)
Vest 823 -3,06%
Est 1.037 -0,96%
Sud 880 0,11%
FOB Constanța 1.051 -2,05