Președintele rus, Vladimir Putin, și liderul chinez, Xi Jinping, au supravegheat în această vară un exercițiu militar comun de amploare, derulat în China, care, alături de alte inițiative bilaterale de colaborare în domeniile aviației, tehnologiei submarine și armamentului hipersonic indică o coordonare în materie de apărare fără precedent între cele două puteri ale planetei.
Cu toate că este extrem de dificil de estimat nivelul de cooperare între aceste state, care controlează cu cerbicie toate informațiile, oficialitățile occidentale sunt de părere că relația dintre Moscova și Beijing devine tot mai strânsă. Evaluarea lor se bazează pe recentele inițiative economice comune, pe exercițiile militare și colaborarea în domeniul apărării dintre cele două părți, precum și pe câteva declarații făcute de liderii ruși și chinezi.
Tandem distrugător, din interes
Cu toate că, multă vreme, oficialitățile americane s-au declarat sceptice față de o amenințare „la pachet”, venită din partea unei alianțe între Rusia și China, administrația de la Washington începe să-și revizuiască treptat această percepție. Biroul Direcției de Informații Naționale a avertizat deja că această colaborare dintre Moscova și Beijing este la cel mai strâns nivel din ultimele șase decenii.
De altfel, încă din 2019, un raport al comunității americane de informații se referea în premieră la pericolul regional reprezentat de tandemul Rusia-China. „Anticipăm că aceste state vor colabora pentru a contracara obiectivele SUA”, susținea raportul, care evalua amenințările existente la nivel mondial.
Cu o graniță comună de aproximativ 4.000 de kilometri, Rusia și China au interese concurențiale în Asia Centrală, în India și în Arctica, care le împiedică să încheie o alianță militară oficială. În plus, spre deosebire de statele NATO, sistemele de apărare din cele două țări sunt în linii mari incompatibile, ceea ce, deocamdată, nu ar face eficientă funcționarea unui comandament comun.
Cu toate acestea, măsurile dure luate de SUA în competiția cu cele două puteri rivale au aruncat Rusia și China una în brațele celeilalte, într-un mariaj de conveniență, în vederea limitării influenței militare și financiare globale a americanilor.
Relațiile dintre China și Rusia s-au intensificat spectaculos sub presiunea SUA, începând din 2014. În acel an, America și aliații săi au impus sancțiuni Rusiei, din cauza invadării Crimeei și a inițierii rebeliunii în estul Ucrainei.
Cu trecerea timpului, relațiile dintre SUA și rivalii săi s-au deteriorat alarmant. Cu doar câteva zile în urmă, spre exemplu, președintele Joe Biden l-a avertizat pe Putin că administrația sa va impune sancțiuni de o duritate fără precedent, dacă Rusia va invada din nou Ucraina. La rândul lui, Putin a spus că asemenea sancțiuni ar duce la o ruptură periculoasă între Rusia și SUA.
În ceea ce privește relația dintre Washington și Beijing, retorica tot mai ascuțită a administrației Biden, tensiunile legate de acordurile de apărare chineze în Orientul Mijlociu și Africa, precum și tratatul privind submarinele nucleare, parafat de SUA și Marea Britanie cu Australia, au acutizat în ultimele luni competiția între America și China. Mai mult, revendicările Beijingului asupra Taiwanului și a unor părți din Marea Chinei de Sud au adus relațiile dintre cele două puteri în stadiul unei posibile confruntări militare.
În aceste condiții, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, remarca încă din luna octombrie a anului trecut: „Există puncte comune între Moscova și Beijing asupra a ceea ce nu ne place în politica Washingtonului!”. „Nu ne place deficitul de respect reciproc din abordarea Washingtonului. Ne place principiul ferm al neinterferenței!”, mai preciza el.
De altfel, tot în octombrie, după ani de zile de ambiguitate diplomatică a Moscovei în privința Taiwanului, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, afirma că Kremlinul consideră națiunea insulară o parte a Chinei.
Colaborare militară accelerată
Rusia și China par să fi descoperit în ultimii ani avantajele unei cooperări sporite nu doar pe plan militar, ci și în domeniile comerțului, tehnologiei și energiei. Nu întâmplător, președinții Putin și Xi s-au întâlnit până acum de peste 30 de ori. Vara trecută, liderul de la Kremlin declara că relațiile cu China au atins un nivel istoric, în timp ce șeful diplomației de la Beijing, Wang Yi, aprecia că legăturile bilaterale sunt pe punctul de a atinge o „scară și mai mare, domenii mai largi, precum și un stadiu profund.”
Tot vara trecută, circa 13.000 de soldați, sute de avioane, vehicule blindate, drone, piese de artilerie și baterii antiaeriene au ajuns în nord-vestul Chinei, la cele mai ample exerciții militare comune derulate vreodată de trupele ruse și chineze. Aceste exerciții au fost primele în care s-a utilizat un sistem de comandă și control ruso-chinezesc, ceea ce a dezvăluit o capacitate tot mai avansată de coordonare într-o eventuală acțiune lansată contra unui inamic comun.
Apoi, în octombrie, cele două state au derulat exerciții navale comune, în largul coastei rusești din Orientul Îndepărtat. O lună mai târziu, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, și omologul său chinez, Wei Fenghe, au convenit să intensifice exercițiile militare, precum și acțiunile comune de patrulare.
În deceniile care au precedat boom-ul economic al Chinei, Rusia a fost principalul furnizor de arme al colosului asiatic. După o perioadă de neînțelegeri politice, parteneriatul s-a reînnoit, în 2014, odată cu acordul Chinei de a cumpăra sistemul antiaerian avansat S-400 al Rusiei. Un an mai târziu, China comanda avioane de vânătoare cu reacție Su-35 de fabricație rusească, care sporeau capacitatea Beijingului de a lovi navele de război americane. Bineînțeles, SUA au sancționat China pentru aceste tranzacții.
În 2019, Putin declara că Rusia și China au dezvoltat împreună un sistem de avertizare antirachetă utilizat de forțele chineze. Anul următor, liderul de la Kremlin mărturisea că Moscova furniza armatei chineze tehnologie de vârf. Ulterior, presa de stat rusă a dezvăluit că rușii și chinezii dezvoltau un submarin ultrasecret.
Concomitent, dezvoltarea de către China a cipurilor informatice avansate a oferit Rusiei o cale de acces la tehnologiile militare blocate inițial de sancțiunile occidentale.
Exercițiile militare între cele două țări au început la mijlocul anilor 2000. Manevre au devenit apoi mai frecvente și mai complexe, permițând contacte militare regulate la nivel înalt, schimburi și cooperare tehnică.
În 2018, la un an după ce ambele părți au semnat un memorandum de înțelegere pentru cooperare militară, Rusia a invitat pentru prima dată China la cel mai mare exercițiu anual de apărare al său. În anul următor, cele două țări s-au angajat în primele lor patrule comune de bombardiere în apropierea Japoniei și a Peninsulei Coreene.
Cooperarea bilaterală se extinde însă și pe plan economic. În primele nouă luni ale lui 2021, comerțul bilateral dintre China și Rusia a depășit 100 de miliarde de dolari, egalând aproape schimburile comerciale pentru tot anul 2020, potrivit datelor oficiale rusești. Acesta a ajuns la 123 de miliarde de dolari în noiembrie, a spus Putin.
În august, cele două țări au finalizat construcția primului pod feroviar dintre ele, care traversează râul Amur din Siberia. Gazoductul „Power of Siberia”, în valoare de 55 de miliarde de dolari, un canal de 1.865 de mile care a început să funcționeze în 2019, se preconizează că va livra până la 1.300 de miliarde de metri cubi de gaze naturale rusești către China, până în 2025.
Fără acord oficial
Cu toate acestea, China și Rusia nu au în mod oficial o alianță de apărare și, din cauza unor interese geopolitice concurențiale, este puțin probabil să renunțe la autonomia individuală de acțiune.
Spre exemplu, Beijingul menține relațiile cu Ucraina, în contradicție cu interesele Rusiei. De cealaltă parte, Moscova are relații apropiate cu India, Vietnam și Coreea de Sud, rivalii chinezilor.